BNR a decis să mențină dobânda de politică monetară la 6,5% până la următoarea ședință din anul viitor. În acest an, Banca Națională a României a efectuat două reduceri ale dobânzii de politică monetară. Economiștii din băncile comerciale se așteptau ca BNR să nu facă alte scăderi ale dobânzii, având în vedere presiunile legate de deficitul bugetar din acest an electoral și așteptările de creștere a fiscalității.
Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în ședința de astăzi, 8 noiembrie 2024, a hotărât următoarele:
• menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an;
• menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50 la sută pe an;
• menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
Pe baza evaluărilor și a datelor disponibile în acest moment, precum și în condițiile incertitudinilor ridicate, Consiliul de administrație al BNR a hotărât în ședința de astăzi, 8 noiembrie 2024, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an. Totodată, s-a decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50 la sută pe an. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
Economiștii pariau că BNR „va bate pasul pe loc”
La ultima ședință de politică monetară a BNR, Banca Națională a României a decis menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50%. Acest an, BNR a operat două scăderi ale dobânzii de politică monetară, dar este posibil ca acestea să fie singurele din acest an, conform economiștilor. Lucian Anghel spune că BNR va acorda cel mai probabil o mai mare atenție inflației, astfel, dobânzile se vor menține la acest nivel tot acest an.
„La ședința de politică monetară din această săptămânā care este și ultima din acest an vedem o probabilitate mai mare ca Banca Națională să mențină dobânda cheie la 6,5%. Credem că Banca Centrală va acorda în perioada următoare o atenţie mai mare inflaţiei și perspectivei acesteia decât activității economice slabe, cel puţin în perioada rămasă din acest an”, a declarat Lucian Anghel, Directorul General Adjunct al Libra Internet Bank.
BNR anunță o creștere a inflației până finalul anului
Potrivit prognozei actualizate, rata anuală a inflației va crește ușor în ultimele luni ale anului curent și va cunoaște o fluctuație pronunțată în semestrul I 2025, rămânând deasupra intervalului țintei și peste valorile anticipate anterior, pe fondul efectelor de bază în dublu sens ce se vor manifesta pe orizontul scurt de timp, dar și al secetei severe din 2024 și al majorării cotațiilor unor mărfuri, de natură să afecteze în continuare dinamicile prețurilor alimentelor și energiei.
Totodată, rata anuală a inflației își va relua ulterior descreșterea pe o traiectorie mai ridicată decât cea din proiecția precedentă, coborând abia în debutul anului 2026 sub limita de sus a intervalului țintei și rămânând în proximitatea acesteia până la finele orizontului prognozei. Descreșterea va continua să fie antrenată de efecte de bază dezinflaționiste, cărora li vor alătura influențele așteptate să vină din decelerarea creșterii prețurilor importurilor, precum și din ajustarea descendentă a anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt – pe o traiectorie mai ridicată totuși decât în proiecția precedentă -, dar și din restrângerea mai rapidă a excedentului de cerere agregată, comparativ cu previziunile anterioare.
Incertitudini și riscuri însemnate decurg din conduita viitoare a politicii fiscale și a celei de venituri, având în vedere măsurile fiscal-bugetare ce ar putea fi implementate din anul 2025 în scopul consolidării bugetare. O sursă de incertitudini și riscuri rămân, de asemenea, condițiile de pe piața muncii și dinamica salariilor din economie. Totodată, incertitudini semnificative continuă să fie asociate evoluției prețurilor energiei și alimentelor, precum și traiectoriei viitoare a cotației țițeiului, pe fondul tensiunilor geopolitice.
Incertitudini și riscuri crescute la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, generează războiul din Ucraina și conflictul din Orientul Mijlociu, precum și evoluțiile economice din Europa și de pe plan global, în contextul escaladării tensiunilor geopolitice. Totodată, absorbția și utilizarea fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, sunt condiționate de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte. Ele sunt însă esențiale pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice, dar și pentru contrabalansarea, cel puțin parțială, a efectelor contracționiste ale conflictelor geopolitice.
Relevante sunt, de asemenea, deciziile de politică monetară ale BCE și Fed, precum și atitudinea băncilor centrale din regiune.
