Asociaţia Mişcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor (AMASP) susţine că sistemul judiciar din ţara noastră se confruntă cu lipsuri, "presiuni zilnice" şi "un echilibru precar între vocaţie şi epuizare", conform Agerpres.
"Dincolo de percepţii, judecăţi grăbite şi polemici televizate, sistemul judiciar trăieşte într-o realitate mai puţin spectaculoasă: aceea a lipsurilor, a presiunii zilnice şi a unui echilibru precar între vocaţie şi epuizare. Se cere rigoare de ceas elveţian într-un mecanism care scârţâie ca o roată veche. Poate nu se vede din afară, dar, înăuntru, fiecare zi aduce încă o luptă cu timpul, cu volumul şi cu sistemul însuşi, din păcate", se afirmă într-o postare a AMASP, pe pagina sa de Facebook.
Cu doar două zile în urmă, Elena Costache, șefa CSM, a declarat că o pensie de 11.000 de lei, cât ar lua un judecător conform noului proiect de lege, i se pare mică. Declarația a stârnit numeroase critici în societate, reprezentanta CSM fiind acuzată de lipsă de empatie și așteptări nerealiste.
"Inamicul numărul unu" este legislaţia "incoerentă" şi "impredictibilă"
Potrivit asociaţiei, "inamicul numărul unu" este legislaţia "incoerentă" şi "impredictibilă", conţinând zeci de mii de acte normative în vigoare, modificate des, fără studii de impact sau coerenţă sistemică, nenumărate legi care intră în vigoare "peste noapte, fără claritate în aplicare", precum Legea privind protecţia datelor victimelor, care, chiar dacă este necesară, nu conţine soluţii pentru nenumăratele situaţii din practică în plină dinamică - astfel dosare au fost trimise înapoi la Parchet pentru anonimizare şi copiere, fiecare instanţă sau Parchet căutând soluţia cea mai bună.
"E la ordinea zilei ca pe grupurile de magistraţi să se întrebe - la voi cum se face? O legislaţie bună nu ar lăsa loc la astfel de întrebări. Legile nu sunt adaptate şi upgradate la realităţile prezentului (ex - infracţiunile informatice). Codul de procedură penală este efectiv decimat, în prezent instituţia camerei preliminarii, introdusă pentru a urgenta judecata cauzelor, nu-şi mai găseşte raţiunea înfiinţării şi duce la tergiversarea acestora. Procedurile sunt lungi, greoaie, redundante şi greu de aplicat, unele sunt reluate de mai multe ori pe parcursul aceleiaşi cauze şi orice abatere ce nu are nicio influenţă reală asupra fondului cauzei poate atrage o nulitate ce resetează tot traseul dosarului. Multe dintre dosarele complexe, cu mulţi inculpaţi, presupun mii de hârtii în sute de volume, făcute într-o anumită ordine, toate acestea suscită discuţii ce primesc interpretări diferite, aceasta pe fondul faptului că standardul probator a crescut nejustificat în timp, fără modificări legislative corespunzătoare", menţionează asociaţia.
AMASP afirmă că România are o legislaţie penală ce oferă cele mai multe drepturi pentru inculpat
AMASP afirmă că România are o legislaţie penală ce oferă cele mai multe drepturi pentru suspect/inculpat, drepturi reluate de mai multe ori pe parcursul unei cauze.
"Problema legislativă presupune o discuţie extrem de amplă. Soluţii procedurale ar fi: simplificarea Codului de procedură penală şi introducerea unor formulare clare, standardizate, verificate instituţional, care să elimine redundanţele", subliniază procurorii.
Conform Asociaţiei Mişcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor, timpul în Justiţie este pe locul doi.
"Deşi, în viaţa de zi cu zi, timpul este inamicul numărul unu al tuturor, în justiţie e pe locul doi, pentru că aproape toţi găsim timp peste program, sâmbete şi duminici, sărbători legale pentru a face ce nu se poate în timpul programului. Acestea nu sunt cuantificate nicăieri şi, bineînţeles, neplătite şi nici recompensate cu timp liber corespunzător", explică magistraţii.
„Dacă sună telefonul, la orice oră din zi sau din noapte, la faţa locului săvârşirii unei infracţiuni. Nu există sporuri salariale pentru acest lucru”
AMASP precizează că la toate Parchetele şi instanţele există un program al serviciilor, prin rotaţie: toţi magistraţii sunt de serviciu, de obicei, câte o săptămână.
"În perioada stabilită, dacă sună telefonul, la orice oră din zi sau din noapte, trebuie să mergi la serviciu sau la faţa locului săvârşirii unei infracţiuni (ştim şi alţii o fac, dar nu asta e discuţia). Nu există sporuri salariale pentru acest lucru. La Parchetele sau instanţele mici, se face de serviciu extrem de des, astfel încât nu se poate părăsi localitatea mai mult de o săptămână. Speţa nouă, survenită în timpul serviciului, de obicei, speţă dificilă şi de impact, trebuie rezolvată rapid, iar făptuitorul trebuie să se transforme în inculpat propus spre arestare preventivă în 24 de ore, timp în care de la un apel telefonic trebuie să creezi un dosar cu toate probele utile pentru ca persoana să fie scoasă din societate şi plasată într-o măsură preventivă", arată procurorii.
Perioada reținerii de 24 de ore - dintre cele mai mici din Europa
Conform asociaţiei, perioada reţinerii de 24 de ore este dintre cele mai mici din Europa (Franţa, Germania, Italia - 48 de ore, Spania - 72 de ore).
AMASP evidenţiază că lucrătorii de poliţie sunt "esenţiali" în procesul penal, iar fără o relaţie funcţională activitatea este "paralizată". La Parchetele de pe lângă Judecătorii, cu unele excepţii pentru anumite infracţiuni, procurorii supraveghează urmărirea penală în dosare, de obicei dosare "de ordinul miilor", adaugă asociaţia.
Procurorii menţionează totodată că pentru delegări, detaşări şi transferuri trebuie stabilite nişte criterii transparente şi concrete, pentru că stabilitatea atrage eficienţă, iar lipsa continuităţii afectează "grav" durata şi calitatea procesului penal.
Informatizarea sistemului este încă "insuficientă" şi "inegală
Informatizarea sistemului este încă "insuficientă" şi "inegală", comunicarea între instituţii este "lentă" şi "ineficientă", procesele sunt încă dependente de hârtie, proceduri depăşite şi consumatoare de timp, mai atrage atenţia AMASP.
Dotările tehnice sunt "insuficiente" şi "neperformante", completează asociaţia.
"În prezent, modalitatea de săvârşirea a infracţiunilor, cel puţin a unora, s-a rafinat foarte mult şi este realizată cu instrumente sofisticate, care ar trebui să se găsească şi la îndemâna anchetatorilor. Absenţa specializărilor practice duce la soluţii neuniforme şi întârzieri. De asemenea, este nevoie de un plan coerent de perfecţionare, adaptat la evoluţia infracţionalităţii", mai spun magistraţii.
AMASP: Volumul de muncă disproporționat față de alte state UE
Volumul de muncă disproporţionat faţă de alte state UE, aşa cum indică "nenumărate" studii comparative, mai arată AMASP.
"Magistratul european dispune de mai multe persoane pe care le coordonează şi care îl ajută, în timp ce magistratul român lucrează, de regulă, doar cu sprijinul unui singur grefier care este obligat să muncească suplimentar. Nu există o normare a muncii, care ar fi şi extrem de greu de realizat în condiţiile structurii actuale a sistemului. (...) Lipsa de personal se traduce prin volum de muncă dublu sau triplu în anumite instanţe sau Parchete şi are efect direct asupra duratei proceselor şi calităţii actului de justiţie", subliniază asociaţia.
Cercetarea faptelor penale săvârşite de magistraţi este un alt punct abordat de AMASP. "În prezent, este dificil ca faptele penale săvârşite de magistraţi să fie cercetate efectiv, lipsesc mecanisme clare şi independente de investigare, ceea ce duce la o percepţie de intangibilitate, care afectează credibilitatea întregului sistem", susţine AMASP, care se pronunţă pentru selectarea unor procurori cu experienţă şi care şi-au dovedit profesionalismul pentru aceste structuri.
Numirile în marile funcţii de conducere ale Parchetelor să fie avizate conform de CSM şi bazate pe criterii meritorii şi bine formulate, în urma unei selecţii riguroase, se mai numără printre soluţiile indicate de asociaţie.
Accesul în magistratură să se facă păstrând un standard ridicat care să includă şi o evaluare psihologică concretă, repetată pe parcursul exercitării funcţiei şi mecanisme de prevenire a burnout-ului, mai transmite AMASP.
