Evoluția PIB în T3 2025 și dinamica anuală
"Datele publicate de Institutul Naţional de Statistică pentru trimestrul III 2025 conturează un moment economic important pentru România, care necesită o interpretare echilibrată şi lucidă. Conform comunicatului oficial, PIB-ul a înregistrat în T3 o scădere de 0,2% faţă de trimestrul precedent, pe seria ajustată sezonier. În acelaşi timp, economia continuă să crească în ritm anual, respectiv +1,4% faţă de T3 2024 pe seria ajustată şi +1,6% pe seria brută. Per total, în primele nouă luni din 2025, avansul economic ajunge la 1,4% ajustat sezonier. Aceste cifre arată o realitate dublă: Romania nu este în recesiune, dar economia dă semne clare de încetinire. Contracţia trimestrială este una moderată şi nu reprezintă, în sine, un motiv de panică. Nu avem două trimestre consecutive de scădere, deci nu putem vorbi despre o recesiune tehnică. Totuşi, acest minus de 0,2% vine într-un context macroeconomic tensionat, cu presiuni interne şi externe care pot afecta ritmul de creştere în lunile următoare", adaugă reprezentantul AAFBR.
Acesta a menționat că scăderea din T3 se produce într-o perioadă în care economia europeană are o evoluție modestă, iar cererea externă rămâne redusă.
Principalele riscuri interne: deficit bugetar, costuri de finanțare, productivitate
Flavius Jakubowicz a mai spus că, pentru România, principalele riscuri sunt interne: un deficit bugetar ridicat, cu necesitatea unei consolidări fiscale în 2026, costuri mari de finanțare care limitează investițiile private și un nivel redus al productivității, care afectează potențialul de creștere.
De asemenea, revizuirea INS privind trimestrul II 2025, unde creșterea a fost ajustată de la 1,2% la 1%, indică un ritm economic mai redus decât se estima inițial.
Vulnerabilități și posibile scenarii pentru economie
Potrivit președintelui AAFBR, România se află într-o zonă vulnerabilă, cu o creștere economică modestă și dezechilibre semnificative.
"Acest peisaj economic cere prudenţă, dar nu pesimism. Există spaţiu pentru o aterizare lină a economiei, dacă măsurile de politică economică sunt coerente şi predictibile. Consolidarea bugetară trebuie să fie credibilă, concentrată pe eficientizarea cheltuielilor şi pe prioritizarea investiţiilor, nu exclusiv pe creşterea taxelor. Absorbţia fondurilor europene trebuie accelerată, pentru că ele rămân principalul motor de creştere într-un mediu global dificil. Pentru mediul privat, prioritatea rămâne gestionarea atentă a lichidităţii, reducerea expunerii la risc şi investiţia în digitalizare şi productivitate. Iar pentru populaţie, prudenţa financiară este esenţială într-o perioadă cu dobânzi mari şi cu o politică fiscală în schimbare. În concluzie, România nu este în recesiune, dar economia respiră greu şi dă primele semne de oboseală. Scăderea de 0,2% din T3 2025 nu reprezintă un pericol imediat, dar este un avertisment pe care nu avem voie să îl ignorăm. Dacă răspunsul politicilor economice va fi unul responsabil, economia poate evita o recesiune în 2026. Dacă nu, riscul unei contracţii economice devine mult mai probabil. Aceasta este realitatea pe care cifrele o descriu: un punct de inflexiune, nu un punct de cădere. Depinde de noi dacă îl gestionăm ca pe o ajustare controlată sau ca pe o alunecare spre recesiune", a mai declarat Flavius Jakubowicz.
Datele INS: scădere trimestrială, creștere anuală
Datele INS publicate vineri arată că PIB-ul a scăzut cu 0,2% în trimestrul III 2025 față de trimestrul anterior, după un avans de 1% în T2.
Comparativ cu același trimestru din 2024, economia a crescut cu 1,6% pe seria brută și cu 1,4% pe seria ajustată sezonier. În perioada ianuarie–septembrie 2025, creșterea a fost de 0,8% față de anul precedent pe seria brută și de 1,4% pe seria ajustată sezonier.
