Cum vede prim-ministrul viitorul Programului Rabla
Ilie Bolojan a detaliat calendarul de definitivare al Pachetului al treilea de măsuri fiscal-bugetare. Acesta susține că primele decizii vor fi pregătite până la mijlocul lunii septembrie, când vor începe negocierile în coaliție și se va agrea un calendar de adoptare.
În prezent, Guvernul finalizează Pachetul 2 de măsuri, cu care executivul se va prezenta în fața Parlamentului până la finele săptămânii viitoare, conform spuselor lui Sorin Grindeanu, președinte interimar al PSD. Până atunci, însă, ar trebui să demareze și ediția din 2025 a Programului Rabla pentru persoane fizice, în condițiile în care ministra Mediului, Diana Buzoianu, a promis că acesta va fi gata la 1 septembrie.
Conform Ghidului de finanțare, care a fost publicat în urmă cu o săptămână, bugetul pentru persoane fizice a fost redus la o treime (adică doar 200 de milioane de lei față de 610 milioane de lei cât fusese anvelopa bugetară inițială), iar premierul Ilie Bolojan a avertizat că programul ar putea să arate diferit în anii următori, vizând susținerea industriei auto locale.
„Ani de zile am pompat sume destul de mari în sistemele de vouchere de tip Rabla. Dar gândiţi-vă că pompând foarte mult în aceste sisteme pentru maşini care nu se fabricau în România deloc, noi, practic, ne-am agravat şi mai mult deficitele de balanţă comercială,” a spus Bolojan.
„Dacă, într-adevăr, dorim să susţinem înlocuirea parcului auto vechi, am respectat toţi indicatorii pe tema asta, şi indirect să ne susţinem industria românească, înseamnă că ar trebui să dimensionăm aceste vouchere pe tipuri de maşini care se regăsesc în producţia din România", a adăugat premierul.
Ideea regândirii Rabla în jurul mașinilor produse în România nu este una complet nouă, fiind expusă în trecut și de fostul ministru al Mediului, Mircea Fechet. Acesta și-a exprimat în trecut speranța că banii din Rabla vor „rămâne” în România, prin achiziția de mașini produse de Ford la Craiova sau de Dacia la Mioveni.
„Este o formulă de a sprijini industria românească”, a mai spus Bolojan, explicându-și crezul pentru programele de susținere a industriilor, cum e Rabla sau Casa Verde-Fotovoltaice. „Altfel, nu facem decât să încurajăm importurile şi să contribuim şi mai mult, aşa cum v-am spus, la aceste deficite care ne creează mari probleme”, a subliniat premierul.
„Orice fel de susţinere pentru companii care sunt în România înseamnă sprijin pentru economie”, a spus premierul. În trecut, și fostul premier, Marcel Ciolacu, a declarat că industria auto românească este un pilon-cheie al economiei și un contributor strategic la PIB, spunând că în lipsa acestei ramuri economice, PIB-ul s-ar prăbuși.
De unde provin banii pentru Rabla și ce sume se câștigă la bugetul de stat
În trecut, atât Asociația Producătorilor și Importatorilor de Automobile din România (APIA), cât și Asociația Constructorilor de Automobile din România (ACAROM), au explicat că Programul Rabla nu este doar un program de înnoire al parcului auto, ci o metodă reală de susținere a industriei autohtone, mai toate vânzărilor de mașini noi făcându-se prin acest program în cazul majorității constructorilor de pe piață.
În cazul Dacia, de exemplu, peste 80% din toate vânzările mărcii autohtone se fac prin instrumentele Rabla, în condițiile în care modelele Dacia sunt mai ieftine, iar decizia de cumpărare este influențată de diferența pe care o face ecotichetul.
Cum vânzarea mașinilor noi este complet fiscalizată, în contrast cu cea de mașini second-hand, statul câștigă direct de pe urma unui volum mai mare de mașini noi comercializate. Este vorba de un câștig major din TVA, dar și din alte taxe plătite de dealeri și importatori.
Calculele APIA relevă faptul că, în 2024, statul român a investit 288 de milioane de lei în "Rabla Plus", dintr-un buget total de un miliard de lei, care nu a fost epuizat, dar a încasat peste 664 de milioane de lei doar din TVA aferent celor 10.707 de autoturisme electrice finanţate, respectiv 1.493 de autoturisme plug-in hibrid. Astfel, a rezultat un câştig net de 375 de milioane de lei, fără includerea altor venituri din taxe, asigurări, înmatriculări sau locuri de muncă.
Conform ACAROM, raportul între sumele alocate și sumele colectate ca urmare a achiziției de vehicule noi prin RABLA este de 1 la 1,5 (adică pentru 1 LEU alocat se colectează 1.5 LEI), și aici ne referim tot exclusiv la TVA.
Dacă includem și sumele adiacente colectate la bugetul statului din: impozit pe salarii, impozit pe profit, CAS și CASS, accize combustibili etc, raportul beneficiu/cost al programului RABLA pentru vehicule depășește 1 la 2 (pentru un LEU cheltuit, statul câștigă 2 LEI).
Pe ansamblu, doar din TVA generată de cele două programe, fără a include alte venituri din taxe, asigurări, înmatriculări sau locuri de muncă, statul a încasat peste un miliard de lei.
Acești bani se adaugă bugetului de stat indiferent de locul unde este produsă mașina, pentru că fiecare importator și dealer este înregistrat cu o firmă în România, deci plătește dări statului român.
