Susținătorii extremei drepte continuă să dea dovadă de o relaxare ieșită din comun. Un nou dosar penal a fost deschis în cazul unui grup de opt persoane filmate în timp ce manifestau la monumentul fostului lider legionar Corneliu Zelea-Codreanu, unii fluturând drapele cu însemnele mișcării din perioada interbelică, transmite Parchetul de pe lângă Tribunalul Ilfov.
De ce sunt acuzate cele opt persoane
Autoritățile din Ilfov s-au sesizat din oficiu după ce, pe Facebook, au apărut filmări realizate la monumentul construit în cinstea lui Corneliu Zelea-Codreanu, conducător al Mișcării Legionare între 1927 și 1938.
Cei surprinși în videoclip „fluturau steaguri tricolore, precum și steaguri pe fundal verde ce păreau a înfățișa simbolul Mişcării Legionare, respectiv Garda de Fier”, transmite sursa citată.
Dosarula fost preluat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Ilfov care a dispus începerea urmăririi penale, iar ulterior efectuarea în continuare a urmăririi penale și punerea în mişcare a acțiunii penale față de 8 persoane cu privire la infracţiunea de utilizarea în public a simbolurilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, prevăzută de art. 4 alin. (2) din O.U.G. nr. 31/2002 privind interzicerea organizaţiilor, simbolurilor şi faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război.
În esență,s-a reţinut cu privire la cei 8 inculpați, că în prezenţa câtorva zeci de persoane și în contextul unei slujbe religioase, fie au efectuat salutul legionar, fie au purtat articole de îmbrăcăminte specifice portului legionarori au fluturat un drapel tricolor cu semnul fascist simbolizând "superioritatea rasei albe”, fapte ce întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de uzilizarea în public a simbolurilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe.
Extrema dreaptă, pe un trend ascendent în România, dar și în Europa
În 2024, scena politicii europene a fost marcată de revirimentul extremei drepte, care se leagă de trecutul fascist de pe Bătrânul Continent. În România, dar și în alte țări din vest, partide de la dreapta eșicherului politic au bifat victorii importante, inclusiv în Austria și Franța.
În ciuda acestor rezultate, extremiștii au fost ținuți departe de frâiele puterii cu ajutorul unor alianțe politice între facțiunile pro-europene, situație pe care am văzut-o și în România. La noi, partidele AUR, SOS România și POT au fost izolate în opoziție, iar alegerile prezidențiale au ajuns să fie anulate după ce Călin Georgescu - un candidat cu vădite afinități legionare - a ajuns în turul 2, după ce a mințit cu privire la sursele de finanțare ale campaniei sale.
