Majoritatea companiilor care vor să rămână competitive au integrat soluții bazate pe inteligență artificială, iar sectorul bancar românesc nu face excepție. Deși multe produse financiare sunt prezentate sub umbrela AI, în realitate, sistemele sunt folosite preponderent pentru procese simple. Motivul? Băncile nu-și permit riscul ca AI-ul să greșească în decizii critice. Cătălin Chirieac, Director Executiv Achiziție și Engage Clienți Persoane Fizice la Raiffeisen Bank, subliniază că evoluția reală în banking va veni odată cu investițiile în Predictive AI, nu cu Gen AI.
„Gen AI nu poate face verificări. De aceea, îl folosim doar pe zone non-critice. Nu pot să-ți promit o dobândă de 2%, iar apoi să-ți spun că a fost o greșeală a AI-ului meu și că, de fapt, dobânda e 8%”, explică Chirieac.
El precizează că, pentru clienți, accentul trebuie pus pe personalizarea produselor, ceea ce se poate realiza cu ajutorul AI-ului predictiv - capabil să anticipeze nevoile în funcție de comportamente, date și evenimente din viața utilizatorilor. Totuși, astfel de sisteme sunt costisitoare, iar implementarea lor necesită bugete semnificative.
„Trebuie să trecem de etapa ofertelor sablon. Dacă un client rămâne cu 300 de lei la finalul lunii, nu înseamnă automat că are nevoie de un cont de economii. Soluțiile trebuie adaptate vieții reale a fiecăruia.”
Val de concedieri în IT. Chirieac: „Au investit zeci de milioane în AI înainte să anunțe disponibilizările”
Pe fondul unui val global de concedieri în sectorul IT, cu ecouri inclusiv în România, se ridică întrebarea dacă AI-ul va înlocui într-adevăr joburile din tehnologie. Cătălin Chirieac susține că, deși există intenții clare, realitatea este mai complicată:
„Un șef de companie IT a spus că 90% dintre joburile din IT vor fi eliminate, că AI-ul va scrie codul. Apoi și-a dat seama cât trebuie să investească într-un AI capabil să facă asta. Cei care anunță concedieri masive au investit mai întâi zeci de milioane de euro în aceste tehnologii.”
România a început 2025 sub egida concedierilor colective care au avut loc în mai multe domenii, nu doar în IT și automotive, așa cum era de așteptat. Potrivit datelor analizate de wall-street.ro, în baza informațiilor primite de la Inspecția Muncii, după București, județele din vestul țării au fost cele mai expuse la fenomenul concedierilor colective care au căpătat o mai mare amploare de la începutul acestui an.
Este AI-ul mai deștept decât omul?
AI-ul poate procesa cantități uriașe de date într-un timp record și poate identifica tipare pe care un om nu le-ar observa niciodată. Totuși, inteligența sa este strict legată de datele pe care le primește și nu are capacitatea de a înțelege contextul sau de a face judecăți morale.
Deocamdată, AI-ul nu este o soluție universală. Chirieac atrage atenția că, în ciuda capacității de procesare colosale a inteligenței artificiale, verificarea și filtrarea datelor rămân puncte slabe.
„Un om ar putea asimila 8 miliarde de cuvinte într-o viață. AI-ul poate procesa 8 trilioane într-o lună. Dar nu verifică sursa. Aici apare riscul.”
Cu alte cuvinte, AI-ul poate fi mai rapid și mai precis într-o sarcină bine definită, dar nu este „mai deștept” decât omul - cel puțin nu atunci când vine vorba de empatie, creativitate sau luarea unor decizii complexe, cu impact emoțional sau etic.
Digital Banking Scorecard este un eveniment organizat de Future Banking cu sprijinul:
- Main Partner: Zitec
- Gold Partner: Mellon România
- Silver Partners: FintechOS, Evrotrust, Raiffeisen Bank, ING Bank
- Sponsors: ROPECO, SUNMI, Blick
- Media Partners: wall-street.ro, Start-up, Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare în Informatică - ICI București, Finzoom
