Guvernul a adoptat așa-zisa ”Ordonanță Trenuleț” în penultima zi a anului trecut, luni 30 decembrie, stârnind nemulțumire în mediul privat și în rândul sindicatelor care reprezintă angajații de la stat. Experții fiscali avertizează că adoptarea acesteia nu înseamnă automat că ceea ce a fost mai rău a trecut, existând șanse ridicate să vedem noi creșteri de taxe, inclusiv a TVA, în a doua jumătate a anului 2025.
”Ca antreprenori, am putea să fim moderat optimiști dacă ne gândim la creșterea taxelor, însă peste deficitul bugetar s-a suprapus și incertitudinea politică, dar și scăderi ale ritmului de creștere economică. În opinia mea, este posibil să vedem atât creșteri serioase ale taxelor din semestrul al doilea al anului 2025 cât și încercări de reduceri ale cheltuielilor bugetare”, a declarat Alina Andrei, Partener Cabot Transfer Pricing, cu experiență de 17 ani în domeniul fiscalității.
Ea subliniază că modificările fiscale din Ordonanța Trenuleț au fost realizate fără consultări prealabile și doar cu două zile înainte de 1 ianuarie 2025, fapt care reprezintă un semnal negativ pentru mediul de afaceri, care și-ar fi dorit ca o parte din nota de plată să fie suportată și de Guvern printr-o asumare fermă a reducerii (nu doar a înghețării) cheltuielilor bugetare.
Cele mai importante măsuri din Ordonanța trenuleț
Ordonanța trenuleț aduce o serie de modificări fiscale menite să aducă mai mulți bani la bugetul de stat anul acesta. Cele mai importante dintre acestea sunt:
- Reinstituirea impozitului pe construcții (”Taxa pe stâlp”), prin aplicarea unei cote de 1% asupra valorii construcţiilor existente.
- Creșterea impozitului pe dividende de la 8% la 10%.
- Reducerea pragului de taxare pentru microîntreprinderi la 250.000 euro de la 500.000 euro din 2025 și la 100.000 euro din 2026.
- Eliminarea facilităților fiscale acordate IT-știlor, precum și angajaților din construcții, agricultură și industria alimentară începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2025.
- Înghețarea salariilor bugetarilor în 2025, la nivelul lunii noiembrie 2024.
- Înghețarea angajărilor la stat. Excepția fac posturile unice vacante.
- Voucherele de vacanță scad la 800 lei de la 1.400 lei, în perioada 1 ianuarie 2025-31 decembrie 2025, și vor fi acordate bugetarilor ale căror salarii de bazã nete din luna anterioară acordării acestora sunt de până la 8.000 lei.
- Înghețarea pensiilor în 2025. Valoarea punctului de referință se menține la nivelul de 81 lei.
- Pensiile speciale nu se actualizează cu rata medie anuală a inflaţiei.
- Înghețarea alocațiilor copiilor în 2025. Acestea nu se vor mai indexa cu rata medie anuală a inflației.
- Subvenția alocată partidelor politice se diminuează cu 25% față de nivelul acordat în anul 2024.
Ce alte modificări fiscale am putea avea în 2025
Alina Andrei consideră că există șanse și pentru creșterea TVA cu două puncte procentuale în semestrul al doilea din 2025.
”Această măsură poate genera o creștere a încasărilor bugetare în 2025, însă va genera inflație și rămâne de văzut cum se va poziționa guvernul privind o eventuală majorare a cotei de TVA de la 19% la 21%”, spune reprezentanta Cabot Transfer Pricing.
De asemenea, creșterea impozitului pe venit de la 10 la 16% poate avea un impact bugetar semnificativ, iar mulți specialiști spun că această creștere dureroasă pentru mediul de business ar trebui făcută în două etape.
”În ceea ce privește trecerea la impozitul progresiv, consider că România nu e încă pregătită pentru o taxare progresivă. În plus, teoria economică ne spune că orice creștere a taxelor într-un context de criză va genera o revenire economică mult mai lentă. Prin urmare, mai sănătoasă ar fi reducerea cheltuielilor bugetare, însă până acum, nu avem semnale concrete din partea guvernului”, menționează Alina Andrei.
UE va permite României să reducă deficitul în 7 ani în loc de 4. Spațiu mai mult de manevră bugetară?
România este printre cele cinci state membre UE cărora li s-a acceptat o perioadă de ajustare de șapte ani în loc de patru, pentru reducerea deficitului bugetar la 3%, potrivit unui anunț făcut la finalul anului trecut.
Acordul UE este important deoarece, teoretic, permite un spațiu de manevră mai mare Guvernului în privința cheltuielilor publice și a investitițiilor în următorii ani, fără a pune o presiune mare pe firme și persoanele fizice printr-o creștere semnificativă a taxelor.
Totuși, Ordonanța Trenuleț pare să contrazică această teorie, mediul privat fiind deja foarte nemulțumit de noile măsuri fiscale.
”Decizia UE de a accepta reducerea deficitului bugetar la ținta de 3% a venit ca urmare a prezentării de către Guvern a unui plan de reducere a deficitului care include printre altele și măriri de taxe. Drept urmare, este probabil ca politica fiscală din anul 2025 să includă cel mai târziu în semestrul al II-lea creșteri de taxe și este posibil să vedem chiar și o reformă fiscală (de care se discută deja de mai bine de 2 ani)”, spune Alina Andrei.
Primele majorări de taxe le vedem deja în Ordonanța Trenuleț, însă probabil vom vedea alte majorări fiscale cu un impact mai amplu în economie din semestrul al doilea al 2025, adaugă ea.
Digitalizarea ANAF și a relației ANAF – contribuabil, principalele măsuri care ar ușura viața firmelor
Modificările fiscale cu impact pozitiv în următorul an sunt cele care privesc digitalizarea ANAF și digitalizarea relației ANAF - contribuabil și care au rolul de a reduce birocrația și costurile asociate cu aceasta, subliniază Alina Andrei.
De altfel, cele mai importante noutăți fiscale care au influențat activitatea directorilor financiari și viața antreprenorilor în anul 2024 sunt, potrivit Cabot Transfer Pricing, digitalizarea ANAF și banii din PNRR, E-urile care și-au propus digitalizarea ANAF și primii pași ai aderării la OECD.
”Dintre toate sistemele de raportare electronică, ultimul, respectiv e-TVA , este cel care face legătura între toate, în sensul că sistemul completează în mod automat un decont de TVA parțial, respectiv partea de TVA colectată și TVA deductibilă, compilând informațiile din toate celelalte sisteme. Care a fost impactul în 2024: toți contribuabilii români au fost influențați. Chiar dacă în anumite sisteme unii contribuabili nu au obligații de raportare, raportările eronate ale partenerilor le pot afecta în mod negativ decontul de TVA precompletat de sistemul RO e-TVA”, explică Alina Andrei.
Momentul crucial în implementarea completă a sistemului de digitalizare a ANAF va fi 1 august 2025, data de la care și contribuabilii care aplică sistemul de TVA la încasare vor fi afectați de prevederile legale referitoare la Notificarea de conformare referitoare la RO e-TVA. Efectele digitalizării se văd deja: a crescut încărcarea celor care lucrează în departamentele de contabilitate, deoarece trebuie să urmărească și să verifice permanent corectitudinea raportărilor și să corecteze, atunci când este cazul, erorile apărute.
”De asemenea, deși nu s-ar încadra la modificări fiscale, îmi doresc să asistăm și la o reducere serioasă a cheltuielilor bugetare care ar fi cu adevărat benefică pentru evoluțiile economice pe termen mediu și lung. De altfel, asta își dorește întreg mediul de afaceri de afaceri la început de an de la actuala coaliție de guvernare: reducerea cheltuielilor bugetare, echilibrarea fiscal-bugetară, debirocratizare și investiții”, concluzionează Alina Andrei.
