Alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte al României a trimis un semnal clar: românii vor și au nevoie de reformă, profesionalism și onestitate în relația cu instituțiile și reprezentanții statului. Iar printre cei care își doresc aceste lucruri se numără și antreprenorii din România, care au nevoie, în plus, și de stabilitate pentru a-și putea conduce în continuare afacerile și pentru a evita „modificările bruște ale legislației”, după cum atrage atenția Cosmin Mălureanu, CEO-ul companiei Ascendia.
Poate cea mai importantă cerință din partea antreprenorilor și a investitorilor este stabilitatea fiscală. Într-un climat economic deja afectat de inflație, deficit bugetar și tensiuni externe, companiile nu mai pot funcționa sub spectrul schimbărilor bruște de taxe și impozite. Orice guvern nou trebuie să garanteze predictibilitate, nu doar în declarații, ci și în practică pentru că antreprenorii nu au nevoie de măsuri fiscale intempestive și de „surprize” care afectează cashflow-ul companiilor peste noapte.
„În România, IMM-urile reprezintă 99,7% din totalul de firme, ele sunt motorul economiei, iar orice instabilitate politică sau fiscală le afectează profund dezvoltarea și competitivitatea. În acest context, Guvernul are datoria să fie transparent în decizii, să evite modificările bruște ale legislației și să accelereze digitalizarea administrației pentru a facilita accesul rapid al antreprenorilor la fondurile europene și alte surse de finanțare”, a explicat Cosmin Mălureanu, CEO Ascendia, companie care furnizează soluții de învățare digitală.
Liderul Ascendia transmite că printre principalele nevoi ale mediului de afaceri din România se numără accesul la finanțări accesibile, claritatea legislativă și o mai mare rapiditate în luarea deciziilor la nivel guvernamental. Deși companiile românești dau dovadă de o capacitate solidă de adaptare, provocările legate de lipsa de predictibilitate rămân semnificative. Potrivit unui sondaj realizat de PwC România în 2024, 72% dintre companiile chestionate consideră lipsa de predictibilitate fiscală drept principalul risc pentru afacerea lor în următorii doi ani.
Cea mai mare preocupare este legată de încetinirea economică și impactul acesteia asupra consumului și investițiilor. De asemenea, tensiunile geopolitice și instabilitatea regională sunt aspecte ce influențează și vor influența semnificativ climatul de business din România în următorii ani.
Cosmin Mălureanu, CEO Ascendia
Câştigarea alegerilor din România de către Nicuşor Dan reduce, în viitor, riscul unei eventuale apropiere de Rusia, iar o retrogradare a ratingului suveran sub categoria „investment grade" (recomandat pentru investiţii) este acum mai puţin îngrijorătoare, se arată într-o analiză a băncii americane de investiţii JPMorgan. Totuși, vestea proastă este că oficialii de la Comisia Europeană au estimat deficitul bugetar al României la 8,6% din PIB pentru anul 2025, conform prognozei din această primăvară. Această estimare este mai pesimistă decât cea anterioară, lansată în prognoza de toamnă, când Comisia Europeană o vedea la 7,9%. O scădere semnificativă vedem și când vine vorba de estimările privind creșterea economică.
Competențele digitale ale românilor, călcâiul lui Ahile de care noul Guvern va trebui să se ocupe
Cosmin Mălureanu a reamintit și de faptul că, potrivit celui mai recent raport DESI (The Digital Economy and Society Index) din 2024, România se confruntă cu provocări semnificative în domeniul competențelor digitale. Doar 27,7% dintre românii cu vârste între 16 și 74 de ani au competențe digitale de bază, o stagnare înregistrată în ultimii trei ani, dar și un scor mult sub media UE, de 54%. Competențele digitale vor fi însă esențiale pentru nivelul de competitivitate și relevanță pe piața muncii. Trebuie spus și că în clasamentul DESI, România se află pe locul 27 din 27 în UE la integrarea tehnologiei digitale în afaceri. Doar 15% dintre IMM-uri folosesc soluții bazate pe AI, față de o medie UE de 34%.
„Educația trebuie tratată ca o prioritate absolută pentru a genera o forță de muncă bine pregătită pentru noile realități economice. Deocamdată, mai puțin de 28% din populație are doar competențe digitale de bază”, atrage atenția Cosmin Mălureanu.
De altfel, liderii ANIS (Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii) atrăgeau recent atenția asupra importanței finanțării unor programe de formare și reconversie profesională pentru a încuraja investițiile în dezvoltarea competențelor angajaților, dar și adopția AI la nivelul pieței muncii. În plus, pentru a pregăti viitoarele generații pentru competențele viitorului, este necesară și integrarea inteligenței artificiale în programele universitare, astfel încât să se formeze specialiști pregătiți pentru noile cerințe tehnologice.
