România intră în febra alegerilor electorale, iar românii sunt nevoiți să se informeze atât asupra candidaților cât și a momentelor când au loc alegerile. Astfel, prima rundă de alegeri comasează alegerile europarlamentare și locale, lucru care a generat o dispută aprinsă în mediul politic, apoi urmează alegerile prezidențiale, care însă vor avea două tururi, din moment ce este greu de crezut că un candidat le va putea câștiga din primul tur, pentru ca anul electoral 2024 să se încheie în forță cu alegerile parlamentare.
Prin urmare, data de 9 iunie este "scrisă în piatră" în ce privește alegerile europarlamentare cât și cele locale, din acest punct de vedere nemaiputându-se schimba nimic.
Locale și europarlamentare înseamnă bani
Duminică, 9 iunie, prin urmare, românii vor lua calea urnelor pentru prima oară în acest an, atât alegerile europarlamentare cât și cele locale urmând să dea un semnal puternic în privința tendinței pe care o au partidele în intențiile de vot.
În afară de acest lucru, însă, sigur că este vorba și despre mulți bani, atât din perspectiva bugetelor care vor intra pe mâna aleșilor odată ce-și vor ocupa fotoliile de primari, cât și a indemnizațiilor pe care le vor primi eurodeputații odată ce vor pleca în Parlamentul European.
Bugetul Primăriei Capitalei pe 2024, spre exemplu, adoptat de altfel cu mare greutate, e de aproape 8 miliarde de lei, ceea ce înseamnă peste un miliard și jumătate de euro.
Cât privește alegerile prezidențiale, acestea vor avea loc pe 15 și pe 29 septembrie (turul I, respectiv turul II, dacă este cazul), după ce au fost devansate cu trei luni. Inițial, alegerile prezidențiale ar fi trebuit să aibă loc în decembrie, din moment ce al doilea mandat al președintelui Klaus Iohannis se termină pe 21 decembrie, dar anumite calcule au făcut ca lucrurile să nu stea așa în cele din urmă.
Devansarea prezidențialelor, joc politic pe mâna UDMR
S-a speculat mult pe marginea motivelor din spatele devansării alegerilor, un argument fiind dorința lui Klaus Iohannis de a candida la șefia NATO, secretarul general al Organizației având să fie numit în toamnă. Iar pentru cei care nu înțeleg cum l-ar fi ajutat devansarea alegerilor într-un astfel de scenariu pe Iohannis, explicația e simplă: prin calculele pe care și le făcuse șeful statului la vremea respectivă, odată ce ar fi fost degrevat de "responsabilitatea" conducerii țării, el "ar fi sărit dintr-o barcă în alta", deci de la cârma României la cea a NATO, practic printr-o continuitate perfectă.
Așa cum bine spune proverbul românesc, însă, "socoteala de acasă nu se potrivește cu cea din târg", mai precis cu cea din marile cancelarii occidentale în cazul de față.
Astfel, așa cum s-a putut observa recent, inclusiv cu ocazia vizitei președintelui Klaus Iohannis în SUA, șeful statului are o foarte mică susținere pentru acest post, fiind foarte probabil să se dea la o parte în fața lui Mark Rutte.
Un detaliu trecut cu vederea în prezent, dar foarte interesant de altfel, este că propunerea legislativă de devansare a prezidențialelor a aparținut UDMR. Prin urmare, proiectul de lege nu a fost asumat în mod oficial de PSD și PNL, însă, cu ajutorul UDMR, parlamentarii Coaliției l-au trecut pe repede înainte prin procedurile parlamentare.
Războiul, factor în devansarea prezidențialelor?
Ceea ce nu se spune însă în spațiul public, fiind vorba doar despre discuții de culise, este că decidenții români se așteaptă ca situația de pe frontul din Ucraina să se înrăutățească sever până în septembrie, motiv pentru care noul președinte al României (șeful CSAT) ar trebui să intre în pâine cât mai repede, acesta fiind un alt presupus motiv al devansării alegerilor prezidențiale.
Din această perspectivă, de altfel, discursul PNL, care croiește o potecă foarte clară pentru Nicolae Ciucă drept eventual prezidențiabil, are o logică aparte. Astfel, în cazul unui scenariu puternic negativ pe frontul de est, Nicolae Ciucă, general al Armatei Române, ar putea fi poziționat la nivelul discursului public ca singurul capabil să mențină stabilitatea țării pe timp de război.
Sigur, este de menționat faptul că Ciucă ar avea din această perspectivă un contracandidat serios în persoana lui Mircea Geoană, numărul 2 în NATO, ceea ce ar putea crea o competiție interesantă pe palierul ofertei electorale construite pe ideea de securitate.
Pe de altă parte, este de discutat de asemenea ce ar putea face chiar și potențiali președinți ca Nicolae Ciucă sau Mircea Geoană cu o armată subfinanțată și aflată în lipsă gravă de personal, dar asta este o cu totul altă discuție.
Românii uită că țara e republică semi-prezidențială
În fine, anul electoral 2024 se va încheia pe data de 8 decembrie, când au loc alegerile parlamentare, practic cele mai importante având în vedere faptul că România este o republică semi-prezidențială, lucru pe care românii îl uită de multe ori, având tendința de a acorda mai multă importanță alegerilor prezidențiale.
Alegeri prezidențiale care, la nivelul opiniei publice, par să fie, simbolic, desigur, cele mai importante, având în vedere că de regulă președintele este asociat cu cel care conduce țara, lucru care nu este însă decât parțial adevărat, încă o dată, din moment ce arhitectura statală a României este de republică semi-prezidențială.
Nu în ultimul rând, trebuie spus că alegerile din România anului 2024 sunt de o importanță majoră, și nu doar datorită faptului că rareori se întâmplă ca toate rundele de alegeri să se organizeze într-un singur an, ci și pentru că ele vor da direcția României într-o perioadă foarte, foarte complicată, de schimbări majore pe plan internațional.
Iar România, firește, țară membră UE și NATO, nu poate pretinde că nu face parte din acest context.
CALENDAR ALEGERI
- 9 iunie 2024 - alegeri locale și alegeri europarlamentare;
- 15 și 29 septembrie 2024 - alegeri prezidențiale;
- 8 decembrie 2024 - alegeri parlamentare.
In lipsa unui acord scris din partea InternetCorp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului Analiză: Cele patru momente cruciale pe care trebuie să le ții minte pentru alegerile din acest an. Totul despre alegerile din 2024.
