CCR a admis, miercuri, sesizarea Camerei Deputatilor referitoare la existenta unui conflict intre Parlament si Ministerul Public care prevede, printre altele, ca efectele protocoalelor continua sa se produca, chiar si dupa denuntarea lor, au declarat surse juridice pentru Mediafax, citat de Ziare.com.
Decizia de azi are un impact major in sute de dosare penale si arata ca Parchetul General, prin incheierea protocoalelor cu SRI, ar fi provocat un conflict cu Parlamentul, Inalta Curte si instantele judecatoresti.
Vor fi eliminate probele obtinute in anchetele penale cu ajutorul ofiterilor SRI? Se va deschide calea unor revizuiri in cazul unor hotarari judecatoresti definitive, in procese in care s-au folosit astfel de probe?
Acestea sunt intrebarile la care trebuie sa dea un raspuns CCR. Vorbim de convorbiri si comunicari telefonice, inregistrari ambientale, filaje, expertize informatice sau tehnice, ori traduceri din limbi rare realizate de traducatori angajati in SRI. Sunt probe obtinute de SRI pana in anul 2016, moment in care CCR a decis ca Serviciul sa nu mai faca supraveghere tehnica in dosarele procurorilor.
Citeste si:
Astfel de probe apar in cazurile de mare coruptie - in care sunt implicate "gulere albe", de crima organizata - in care sunt cercetati lideri interlopi sau chiar in anchete complexe de omor.
CAB: "Nu au produs efecte juridice"
Decizia CCR vine in contextul in care Curtea de Apel Bucuresti a stabilit intr-o decizie fara precedent ca aceste protocoale nu sunt acte administrative, ci simple intelegeri intre doua parti, intelegeri care nu au produs efecte juridice.
Curtea de Apel Bucuresti a motivat ca scopul emiterii lor nu a fost producerea de efecte juridice de sine-statatoare, specifice dreptului administrativ, ci doar stabilirea unor proceduri interne de lucru, de cooperare institutionala in domeniul securitatii nationale, astfel cum acesta este definit de Legea nr 51/1991 privind securitatea nationala a Romaniei.
Citeste si:
Dragnea, interceptat de SRI
Sesizarea CCR in acest caz a fost semnata de vicepresedintele Camerei Deputatilor, Florin Iordache, deoarece in ziua respectiva, presedintele forului inferior al Legislativului, Liviu Dragnea, i-a delegat acestuia atributiile functiei.
Mass-media a speculat ca o decizie CCR de constatare a conflictului constitutional in acest caz ar fi favorabila lui Liviu Dragnea. Motivul: in dosarul Tel Drum, in care politicianul este cercetat la DNA, sunt mai multe interceptari telefonice realizate de ofiterii SRI. In plus, astfel de interceptari sunt si in dosarul Referendumul, in care politicianul a fost condamnat deja definitiv la 2 ani de inchisoare cu suspendare.
Initiativa Romania chiar a facut o plangere impotriva lui Iordache, care a trimis sesizarea la CCR pentru a masca un conflict de interese in cazul lui Liviu Dragnea.
Citeste si:
"Folosind institutiile statului prin interpusi, presedintele Camerei Deputatilor pune in miscare de aproape 2 ani mecanisme institutionale si de legiferare care au un singur scop: eliminarea raspunderii penale a domnului Liviu Dragnea in dosarele in care a fost condamnat sau inculpat", acuza Initiativa Romania.
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
