Gradul de pregatire este exprimat pe baza unui indice de europenitate al fiecarui oras, calculat pe baza a trei indicatori: administrativ, economic si socio-cultural, care cuprind, la rindul lor, mai multe subcapitole.
Administratie mai buna la Constanta
La criteriul administrativ, cel mai aproape de Europa, dintre cele patru orase, este Constanta. Desi numara mai putini rezidenti straini decit Timisoara, orasul de la Marea Neagra sta mai bine decit orasul de pe Bega pentru ca este infratit cu mai multe orase europene, pentru ca a primit de doua ori mai multe puncte la capitolul Finantari europene atrase de administratia locala si pentru ca aici lumea este mai informata in legatura cu administratia locala si cu integrarea europeana. Pe ansamblu, la subcapitolul administrativ, Constanta a primit un indice de europenitate de 3,40 pe o scara de la 1 (putin pregatit) la 4 (pregatit). Urmeaza Iasiul si apoi Timisoara.
Nota maxima la economie
La criteriul economic insa, Timisoara bate tot, primind calificativul maxim. Aici au fost luate in calcul capitalul social strain subscris (cel mai aproape a fost Clujul, cu nota 3), obligatiunile municipale emise (aceeasi ierarhie) si comertul exterior (dupa Timisoara, Constanta primind trei puncte).
Si din punct de vedere socio-cultural tot orasul de pe Bega pare cel mai pregatit pentru aderare, primind nota 3, urmat de Cluj si Iasi (cu 2,75) si de Constanta, cu 2,50. La acest capitol, a fost luat in calcul numarul studentilor la profilele de integrare (Clujul primind calificativul maxim, urmat, in ordine, de Timisoara, Iasi si Constanta), numarul de articole din presa locala referitoare la integrare (toate orasele au primit nota 3), finantari europene atrase de ONG-uri (Iasiul conduce, urmat de Constanta si apoi, la egalitate, Cluj si Timisoara). Ultimul aspect, cel al schimburilor culturale cu tarile europene, a adus insa Timisoara pe primul loc, pentru ca nota orasului a fost cea maxima, Constanta adunind doar 3 puncte, iar Clujul si Iasiul cite doua.
Integrarea incepe cu orasul in care traim
Scopul acestui indice nu este acela de a da note si de a face clasamente, ci de a constientiza atit autoritatile locale, cit si opinia publica in general cu privire la gradul de pregatire pentru UE si, implicit, cu privire la capacitatea de absorbtie a socurilor aderarii. GEA incearca sa impuna in dezbaterea publica faptul ca integrarea europeana nu este doar o problema a centrului si nu este ceva abstract. Dimpotriva, integrarea europeana incepe cu noi insine si cu orasul in care traim, spun autorii articolului.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și: