Cea mai mare ingrijorare privind Europa Centrala si de Est este retragerea finantarilor din partea bancilor din Vest, situatie care ar afecta puternic cresterea economica si ar forta unele state sa ceara sprijinul FMI, potrivit unei analize Reuters.
Legaturile bancare sunt punctul vulnerabil. Impactul este mai dificil de estimat decat cel prin intermediul comertului, dar ar putea fi mai sever penru o regiune care face eforturi sa-si revina dupa criza din 2009.
De la prabusirea Lehman Brothers la sfarsitul anului 2008, bancile din Vest si-au redus expunerea pe Europa Centrala cu aproximativ 100 de miliarde de dolari, potrivit estimarilor Bank of America-Merrill Lynch.
Aceasta retragere s-ar putea accelera, intrucat bancile se confrunta cu o stergere de 50% a datoriei Greciei si cu presiuni pentru o consolidare a capitalului. Retragerea marilor grupuri financiare ar pune presiune pe sistemele bancare locale, ar determina bancile centrale sa creasca dobanzile si ar putea chiar conduce la dificultati in finantarea datoriei publice.
Cele mai vulnerabile sunt tarile in care bancile elene au o prezenta substantiala, precum Bulgaria, Macedonia, Serbia, Albania si Romania, insa state precum Croatia, cu legaturi stranse cu Italia, incep sa fie de asemenea ingrijorate.
Marile banci europene au nevoie de 109 miliarde de euro pentru a atinge o rata de adecvare a capitalului de 9%, potrivit unei analize a grupului nipon Nomura, iar 5-20 de miliarde de euro ar putea veni din Europa emergenta.
O consecinta mai putin drastica ar fi inghetarea pietelor interbancare, inca o problema pentru bancile locale care depind de liniile de finantare de la grupurile-mama pentru rostogolirea datoriilor pe termen scurt.
"Ne aflam pe margine, dar nu suntem prea siguri pe marginea a ce ne aflam. Cel mai pesimist scenariu este o criza bancara, in care institutii de credit precum UniCredit, Erste sau Raiffeisen sa opreasca finantarea pentru subsidiare. Cred ca in final asa ceva ar forta cele mai multe tari sa se intoarca la FMI", a declarat Neil Shearing, analist la Capital Economics.
Monedele, obligatiunile si actiunile se afla in scadere de mai multe luni. Zlotul polonez si forintul ungar au pierdut fiecare peste 10% in aceast an, iar ultimul s-a depreciat chiar la un nivel record in aceasta saptamana.
Randamentele Ungariei sunt la peste 8%, iar guvernul a renuntat la o vanzare de titluri de trezorerie dupa ce doua agentii de rating au avertizat in privinta unei posibile retrogradari. Bursa de la Praga a pierdut circa o treime din aprilie, noteaza Reuters.
Rezistanta unor tari ca Romania - unde randamentele chiar au scazut in aceasta saptamana - si Serbia, cu o apreciere a dinarului de 3% fata de euro in acest an, sugereaza ca pietele nu au luat in considerare inca impactul unei crize bancare sau ca au incredere in autoritati sa limiteze aceste efecte.
Autoritatile din toate tarile Europei Centrale si de Est afirma ca bancile sunt bine capitalizate si ca pot suporta un astfel de soc, insa nu se poate sti cu siguranta pana nu sunt testate.
"In primul rand, este uimitor", a declarat guvernatorul Bancii Centrale a Poloniei referitor la inrautatirea perspectivei Moody's pentru sectorul bancar al tarii. "Daca ar trebui sa cautam motivele unei astfel de masuri, atunci ar fi binenteles legata de situatia sistemului bancar din Europa", a spus el.
Bulgaria pare vulnerabila, noteaza Reuters, intrucat bancile elene controleaza circa o treime din sistemul bancar, iar Italia aproape 20%. Nomura estimeaza ca vanzarile de active bancare ar putea atinge 3,5% din PIB, maximul in regiune.
"Chiar daca aceasta ar fi una dintre cai, cota de piata pe care o vor vinde, luand in calcul ca o vor vinde unei banci mai puternice, inseamna ca efectul asupra economiei Bulgariei nu ar trebui sa fie negativ", a declarat seful Asociatiei Bancilor din Bulgaria, Levon Hampartzoumian.
Initiativa de la Viena a fost lansata in toiul crizei financiare pentru a opri o retragere dezordonata si la scara mare din regiune. Bancile-mama s-au angajat sa-si mentina expunerea si sa recapitalizeze subsidiarele.
Initiativa nu mai este activa si chiar daca se ia in calcul reinoirea acesteia, natura voluntara ar insemna ca nu ar putea stopa iesirile de capital. Letonia, Romania, Serbia si Polonia au inca diverse forme de acord cu FMI.
Ungaria, asupra careia s-a concentrat atentia investitorilor in ultimele luni, a renuntat la asigurarea suplimentara oferita de FMI, iar bancile prezente in tara sufera din cauza deciziilor politice care au ca scop sustinerea populatiei cu imprumuturi ipotecare in valuta prin fortarea bancilor sa accepte pierderi mai mari pe cursul de schimb.
Unele state au anuntat deja masuri de a se izola de extinderea inertitudinii.
Romania intentioneaza sa introduca un program pentru preluarea de active si pasive ale bancilor insolvente, iar Albania analizeaza acordarea de atributii bancii centrale pentru a putea cere ca bancile-mama sa-si transforme subsidiarele in entitati locale.
Autoritatile poloneze si romane au introdus, de asemenea, restrictii pentru limitarea transferurilor de capital de la subsidiare catre bancile-mama.
Eficienta acestor masuri de control nu a fost testata, iar creditorii din Vest isi pot reduce, insa, expunerea pe regiune intr-un mod mai treptat prin decizia de a nu reinoi liniile de finantare ajunse la maturitate.
"In cel mai pesimist scenariu, trebuie sa presupunem ca Ungaria va fi nevoita sa revina la FMI. Romania, Serbia si Bulgaria, care au expuneri considerabile fata de bancile elene, ar putea fi nevoite sa nationalizeze subsidiarele acestor banci", a avertizat David Hauner, analist la BofA Merrill Lynch Global Research.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
