Ideea de evolutie a speciilor este inca greu de acceptat pentru multi, si e considerata un subiect sensibil, mai ales in mass-media. In plus, multi oameni au inteles gresit aceasta idee, mai ales partea cu “trasul din maimuta” a speciei umane. Unii contestatari ai evolutiei aduc ca si contra-argument faptul ca specia noastra nu mai evolueaza, ca avem acelasi organism si acelasi creier ca si oamenii din epoca de piatra.
Corpul uman - un muzeu al istoriei naturale
Realitatea - conform datelor stiintifice - este insa de multe ori foarte diferita de curentele de opinie ale publicului larg. Uneori, chiar socant de diferita. Sa incepem cu ideia cea mai larg raspandita - aceea ca ne tragem din maimute. Cimpanzeii sau gorilele nu sunt stramosii omului. Studiile genetice precum si cele bazate pe analiza fosilelor indica faptul ca oamenii si maimutele mari - cimpanzeii, gorilele si urangutanii - au un stramos comun din care cele doua ramuri s-au tras acum 5 milioane de ani. Dar, de la acel stramos comun oamenii si maimutele mari au evoluat pe doua linii diferite.
Ramura oamenilor (sau hominidelor cum se numeste ea) este, la randul ei, nu o “scara a evolutiei” cum am fost invatati sa credem, ci mai degraba un tufis. Din ea s-au desprins mai multe specii care au evoluat in paralel, din cand in cand unele incrucisandu-se intre ele din nou, si pana la urma cea mai mare parte au disparut ramanand noi - Homo sapiens. Dar in genele noastre exista inclusiv parte din ale lor, cum ar fi cele ale Omului de Neanderthal, disparut acum 27 000 de ani.
Insa ideea ca purtam gene ale unor stramosi ai maimutelor moderne nu trebuie sa ne deranjeze prea tare. Pentru ca purtam gene ale multor alte specii. Oamenii nu au cu mult mai multe gene decat viermii si meduzele, iar multe dintre mecanismele chimice din creierul nostru sunt similare cu cele din creierul sobolanilor (de aceea se si testeaza medicamentele pe acestia inainte de a fi folosite pe om).
Putem merge si mai departe spunand ca placenta in care stam pana la nastere, hemoglobina care transporta oxigenul in sange si unele din mecanismele prin care creierul se adapteaza invatand le avem gratie unor gene de virusi pe care le purtam in noi, vechi de milioane de ani. Da, virusi! De altfel, in corpul nostru sunt de 10 ori mai multe celule straine decat ale noastre - cele mai multe ale unor bacterii care ne invadeaza dupa nastere. Fara ele nu am putea digera hrana, ele ne asigura imunitatea, si in plus, ele influenteaza vreo 40 de gene din creierul nostru, in special cele care dicteaza modul in care raspundem la stres si la frica. Precum vedeti, organismul nostru este o colectie de gene si de alte organisme. Ca sa va faceti o idee mai clara la ce scara se intampla lucrul acesta, retineti ca oamenii au 24 000 de gene proprii, dar in corpul nostru sunt vreo 3 milioane de gene straine!
Sa invatam cum sa evoluam
Iar in ce priveste faptul ca suntem o specie finisata, stabila care se poate mandri cu realizarile ei…asta e o alta poveste. Hai sa luam piramidele. Ele clar sunt o mare realizare, in special pentru vremea cand au fost construite. Cea mai mare, cea a lui Keops, a fost ridicata pe la 2450 iC si pana la Turnul Effel a fost cea mai inalta constructie de pe planeta. Dar e discutabil daca ar trebui sa o consideram realizarea umanitatii, asa cum este ea astazi. De ce? Pentru ca in ultimii 5000 de ani s-au modificat 7% dintre genele umane. Adica, genetic vorbind, noi suntem semnificativ diferiti de cei care au construit piramidele. Mai mult, ganditi-va ca acum 10 000 de ani nu existau oameni cu ochi albastrii sau verzi, nu puteam manca carne fripta si puteam bea lapte doar in copilarie. Toate acestea au devenit posibile datorita unor mutatii. Iar aceste mutatii - sau evolutii cum le-am putea numi - nici nu necesita mii de ani pentru a se produce. Primii oameni care au urcat pe platoul Tibet nu puteau respira normal datorita atmosferei rarefiate de la acea inaltime, insa le-a luat doar cateva sute de ani ca sa se adapteze. Cum? Gena care produce hemoglobina a suferit o mutatie, ca urmare tibetanii moderni avand sangele mai capabil sa transporte oxigenul decat restul oamenilor.
Iar in ce priveste evolutia creierului in ultimii 5000 de ani, sunt date care chiar ne pun pe ganduri. Cam de atunci omul foloseste scrisul. El este un produs al mintii umane, care insa la randul lui, a modificat creierul uman. Un studiu realizat recent la Universitatea Hebrew din Ierusalim a descoperit ca oamenii care s-au nascut nevazatori si au invatat sa citeasca in Braillle (un alfabet care se citeste prin pipaire cu degetele) atunci cand citesc isi folosesc zona din creier responsabila de vaz, care se credea ca la ei este nefunctionala. Se pare ca in cadrul zonei vizuale din creier s-a dezvoltat o sub-zona specifica pentru citit, care este folosita chiar daca citim prin pipaire si care se pastreaza chiar daca omul nu si-a folosit vazul niciodata. Deci inventiile noastre culturale ne modifica genele si astfel creierul devine programat sa le asimileze mai usor. Asta inseamna evolutie. Si nu este o exceptie. Sunt date similare privind impactul muzicii, dar si al prelungirii zilei prin lumina artificiala, consumului unor alimente sau folosirii antibioticelor.
Este clar un proces care decurge in doua sensuri: creierul evolueaza si evoluand produce un mediu tot mai diferit si mai complex. Multi se ingrijoreaza insa ca cele doua procese nu merg cu aceasi viteza. Cream si modificam intr-o rata mult mai mare decat ne putem adapta la ce am creat si modificat.
De aceea, unii chiar propun sa ne fortam evolutia asimiland tehnologia pe care am creat-o. Cu alte cuvinte sa ne protezam creierul cu cipuri si alte echipamente IT, sa devenim niste cyborgi. Insa cat de “umani” am mai fi atunci? Mult mai rezonabil ar fi sa incercam sa ne stimulam creierul, inca de mici copii, pentru a-l face mai capabil sa invete si sa se adapteze. Programele de tip brain fitness ar putea sa fie o solutie, ele crescand viteza de prelucrare a informatiei de catre creier, dar si capacitatea sa de explorare, rezistenta la stress si multitaskingul. Iar folosite de catre omul adult, el ar putea recastiga ceva din agerimea mintii unui adolescent care cuplata cu experienta sa ar conduce la rezultate spectaculoase. Cu mai multa informare si responsabilitate chiar am putea controla directia in care specia noastra evolueaza. Am putea crea oameni cu un creier adaptat ritmului vietii din viitor si volumului de informatie de atunci. Atunci nu doar am accepta idea de evolutie, dar chiar am programa-o si controla-o.
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
