Noile prevederi ale taxei clawback sunt de natura sa descurajeze investitiile straine, considera membrii Asociatiei Romane a Producatorilor Internationali de Medicamente (ARPIM).
In comunicat nu se precizeaza care este noua versiune a taxei, insa un alt reprezentant al asociatiei, Sorin Popescu, a declarat saptamana trecuta pentru Adevarul ca, din informatiile sale, aceasta ar urma sa fie "de 70% pentru toate medicamentele, la care s-ar adauga inca o taxa de 12% din vanzarile de medicamente compensate si gratuite pentru cele care nu au generice, respectiv de 5% pentru cele care au generice". Cifrele nu au fost confirmate de MS.
"Noua versiune ignora complet opinia si expertiza reprezentantilor industriei farmaceutice. (...) Suntem ingrijorati de faptul ca Guvernul este pe punctul de a lua o decizie bazandu-se pe informatii false referitoare la cheltuielile cu medicamentele, compensarea medicamentelor inovative fata de cea a genericelor si contributiile financiare ale industriei farmaceutice", a mai spus Zaharescu.
Asociatia sustine ca taxa clawback se aplica in prezent si in alte tari din Uniunea Europeana, dar ca in niciuna nu se impoziteaza cifra de afaceri (vanzarile totale), ci numai valoarea compensata de catre stat.
"Mai mult, statul nu percepe astfel de taxe inainte sa-si plateasca datoriile catre producatori. (....) Cea mai mare valoare a taxei clawback din Europa se percepe in Ungaria - 20% - insa in aceasta tara medicamentele sunt platite de stat la maximum o luna, fata de un an, la cat au ajuns termenele de plata in Romania", potrivit comunicatului.
Ce este taxa clawback?
Taxa clawback a fost initiata in timpul mandatului lui Ion Bazac la Ministerul Sanatatii, in 2009. Ea prevedea ca cei care detin autorizatii de punere pe piata a medicamentelor cu prescriptie (cu reteta medicala) sa plateasca, trimestrial, o contributie la bugetul de stat din valoarea vanzarilor realizate. Concret, toti producatorii de medicamente, care desfaceau produse pe piata romaneasca, trebuiau sa contribuie la finantarea sistemului public de sanatate cu 5% pana la 11% din veniturile realizate in urma vanzarii produselor. Taxa a fost mentinuta de Cseke Attila, succesorul lui Bazac, dar fondurile nu au fost colectate din cauza neclaritatilor din lege.
In iulie anul curent, MS a lansat in dezbatere publica un proiect de act normativ prin care se dorea modificarea prevederii din 2009 privind clawback-ul. Astfel, ministerul propunea ca producatorii de medicamente sa plateasca o taxa de 60% din diferenta trimestriala decontata in anul in curs si cea din aceeasi perioada a lui 2009. Prin aceasta modificare, MS estima suplimentarea bugetului medicamentelor cu suma aproximativa de 318 milioane de lei.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
