Poliţia Română atrage atenţia că, în ultimele zile, este activă o campanie care se foloseşte de numele unor bănci pentru apeluri false, în care atacatorii apelează potenţiale victime şi se prezintă drept angajaţi ai acestora, înşelăciune care poartă numele de "spoofing", relatează Agerpres.
"Poliţia Română, Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică şi Asociaţia Română a Băncilor atrag atenţia, prin intermediul proiectului naţional de conştientizare #SigurantaOnline, asupra creşterii fraudelor de tip spoofing în ultima perioadă, prin care persoanele în cauză se prezintă ca funcţionari bancari şi utilizează în fals numere de telefon ale băncilor sau similare, folosind un discurs inedit, persuasiv şi înşelător", informează un comunicat al Inspectoratului General al Poliţiei Române.
"Spoofingul" numărului de telefon este o tehnică de înşelăciune prin care un impostor îşi modifică numărul de telefon, astfel încât să apară ca şi cum apelul provine de la un alt număr de telefon. Această metodă este utilizată pentru a induce în eroare victima, determinând-o să creadă că interlocutorul reprezintă o entitate legitimă, cum ar fi o bancă sau o altă instituţie, fiind folosită pentru a obţine informaţii personale sau bancare sensibile.
"În campania de tip 'spoofing', persoana apelată telefonic este anunţată că i s-a aprobat creditul solicitat. Primul instinct este acela de a reacţiona rapid şi de a efectua demersurile necesare pentru anularea acestei acţiuni. Atacatorii mizează pe acest aspect încă de la început şi anume activarea emoţiei pentru a evita ca interlocutorul să acţioneze cu calm la telefon şi să pună întrebările logice în acest caz ori să facă verificări suplimentare, pe un alt canal de comunicare cu banca sau cu autorităţile", arată sursa citată.
Din momentul în care persoana apelată anunţă că nu a efectuat vreo cerere pentru acordarea unui credit, atacatorii îi spun că în acel caz este cel mai probabil vorba despre o "fraudă" şi că vor avea nevoie de anumite date personale, date de autentificare, respectiv date bancare, pentru a face demersurile necesare raportării presupusei "fraude" şi să recupereze eventualele sume pierdute.
"Acesta este un scenariu înşelător în care sunt folosite extrem de bine tehnici de inginerie socială, iar atacatorii sunt foarte bine antrenaţi în a fi convingători şi amabili", arată sursa citată.
Pentru a evita atacurile de tip "spoofing", poliţia le recomandă cetăţenilor să verifice întotdeauna sursa/ autenticitatea apelurilor telefonice primite printr-un alt canal de comunicare separat şi oficial înainte de a oferi orice informaţii personale, să refuze apelurile care par suspecte, chiar dacă pretind că provin de la bănci sau alte autorităţi şi dacă apar numere de telefon ale acestora sau asemănătoare şi să nu furnizeze date personale la telefon şi nici date bancare, deoarece băncile nu vor cere niciodată informaţii privind parole de acces la contul bancar şi nici date de pe cardurile bancare.
"Nu răspundeţi la astfel de solicitări şi încheiaţi apelul imediat. Nu discutaţi despre credite şi bani la telefon! O bancă nu va apela niciodată telefonic utilizatorii pentru anula credite sau a le promite recuperarea unor sume de bani. Raportaţi apelurile suspecte. Dacă primiţi un apel care vi se pare dubios, informaţi imediat banca/ instituţia în numele căreia se pretinde că a fost efectuat apelul pentru a ajuta la identificarea rapidă a tentativelor de fraudă. Notificaţi autorităţile dacă aţi fost victima fraudelor. Dacă aţi divulgat accidental date personale sau ale cardului, contactaţi imediat banca pentru a bloca accesul la conturi şi raportaţi incidentul la Poliţie şi la Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică", recomandă autorităţile.
Fraudele cibernetice, tot mai multe, pe lângă riscul țepelor prin telefon
Trei sferturi dintre angajaţi vor folosi, în următorii trei ani, tehnologii care nu vor fi vizibile departamentelor IT, iar riscurile de atacuri cibernetice cresc exponenţial, este concluzia experţilor Camerei de Comerţ Elveţia-România (CCE-R), exprimată marţi în cadrul unui eveniment de specialitate, scrie Agerpres.
"Companiile se grăbesc să adopte cele mai noi tehnologii pentru a nu rămâne în urmă faţă de competitori şi tot mai mulţi lideri din organizaţii iau în calcul capacitatea organizaţiei de a face faţă unor atacuri cibernetice mai sofisticate. Progresele în ceea ce priveşte metodele şi abilităţile adversarilor (phishing, malware, deepfakes) reprezintă cel mai îngrijorător impact al AI-ului generativ pentru 50% dintre liderii care au răspuns sondajului World Economic Forum", a declarat Daniela Chrzanovski, directorul general al centrului de training şi servicii IT Swiss Webacademy şi co-lider al grupului de IT& Cybersecurity din CCE-R.
Potrivit unui comunicat de presă al organizaţiei, care citează un raport lansat în ianuarie 2024 de World Economic Forum la Davos, 29% dintre companiile de la nivel global au raportat că au fost afectate material de un incident cibernetic, în ultimele 12 luni.
"Cele mai afectate organizaţii vor fi întreprinderile mici şi mijlocii, care nu acordă la fel de multă atenţie prevenţiei şi care nu investesc la fel de mult în soluţii de securitate cibernetică şi în educarea angajaţilor. Grupul de lucru IT& Cybersecurity din cadrul Camerei de Comerţ Elveţia-România Sportul şi-a propus ca, în următorii ani, să îşi dedice eforturile în vederea creşterii notorietăţii în ceea ce priveşte modul în care noile tehnologii evoluează şi a metodelor prin care companiile îşi pot reduce riscurile de securitate cibernetică", se arată în comunicatul transmis AGERPRES.
Evenimentul "The Code of Trust: Safeguarding Businesses in the Era of Emerging Technologies" a fost organizat, marţi, la Bucureşti, de Camera de Comerţ Elveţia-România (CCE-R), în parteneriat cu Team Extension, Swiss Webacademy, Mindit.io şi Rerat.
Camera de Comerţ Elveţia - România este o asociaţie non-profit cu o istorie de 22 de ani în România, care are ca scop facilitarea relaţiilor de afaceri între investitorii elveţieni şi cei români şi de a oferi informaţii economice şi consultanţă companiilor interesate să dezvolte afaceri în cele două ţări.
Sursa foto: Shutterstock.com
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
