Creșterea constantă, în ultimii ani, a contingentului de lucrători străini aprobat de guvern a determinat și o creștere a numărului de imigranți care au nevoie de consiliere pe parcursul șederii în România, în diferitele etape ale procesului lor de integrare în societatea noastră.
Legislația stufoasă și birocrația din instituții îi determină pe aceștia să apeleze pentru această consiliere la case de avocatură ale căror comisioane sunt mult peste bugetul lor. Dar mulți, mai inspirați, contactează și unele dintre agențiile de import forță de muncă străină, acelea care dispun de specialiști ce le pot oferi asistență în rezolvarea unor aspecte ca: rezidența în țara noastră, obținerea avizelor de muncă, obținerea cetățeniei, reîntregirea familiei, depășirea șocului cultural etc.
Prin oferirea unor astfel de servicii de consiliere, agențiile respective devin răspunzătoare cel puțin moral de cetățenii străini. Iată 6 tipuri de servicii ce pot fi oferite imigranților de către acestea:
1. Obținerea unor acte ce privesc șederea și activitatea profesională pe teritoriul României
Cetățenii străini care vor să activeze profesional pe teritoriul României o pot face în baza unor avize de angajare sau autorizații de muncă. În ceea ce privește avizele de angajare, cetățenii comunitari sau cei SEE (Spațiul Economic European), potrivit reglementărilor Uniunii Europene, beneficiază de aceleași drepturi în muncă aplicabile cetățenilor români, prin urmare aceștia nu au nevoie de autorizație de muncă. Situația se schimbă însă în cazul străinilor din afara spațiului U.E., care pot activa profesional pe teritoriul României doar prin obținerea autorizației de muncă, ulterior fiind necesară și obținerea unei vize de lungă ședere pentru muncă și a unui permis de ședere.
După intrarea în România a unui străin non-UE, noile modificari aduse OUG nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România obligă un angajator ca în termen de maximum 15 zile de la sosirea acestuia în țară să faca toate demersurile necesare angajării, inclusiv să depună în portalul Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI) actele necesare obținerii permisului de ședere. O agenție de import forță de muncă care are un serviciu de consultanță în acest sens poate sprijini ambele părți (companie angajatoare, străin angajat) cu întocmirea documentației pentru obținerea acestui permis de ședere și consultanță privind încarcarea documentelor în contul creat pe aplicația IGI.
„O companie de consultanță specializată în imigrare, recrutare și integrarea străinilor în România trebuie să se preocupe și să aibă grijă de aceștia, dar și de orice alt străin care îi solicită ajutorul, mai ales dacă este vorba de cetățeni non-U.E. Este dificil pentru cineva din afara țării să se descurce în hățisul birocrației noastre, și am văzut asta nu o dată, ci la peste 1000 de
cazuri la care am lucrat în diverse scenarii de imigrare’’, a declarat Oana Călin, Managing Partner HR Umbrella.
2. Depășirea șocului cultural
Șocul cultural este un fenomen normal care se întâmplă atunci când părăsești țara natală și mergi într-o țară străină în care obiceiurile și limba sunt diferite. Acest proces este format din cinci faze: (1) faza lunii de miere, (2) faza de respingere, (3) faza de ajustare/adaptare, (4) faza de integrare/biculturalism și (5) șocul cultural invers, care are loc după ce o persoană se întoarce în țara sa de origine, la sfârșitul activității pe teritoriul altei țări. Mulți dintre imigranții care ajung pe teritoriul României se confruntă cu acest fenomen, de aceea au nevoie aici de un ajutor susținut pentru a-l depăși cu bine. Sprijinul poate veni tocmai din partea agenției de HR care îi aduce aici.
În prima săptămână de muncă le ținem cetațenilor străini traininguri pentru a înțelege România, legislația noastră, cum să se comporte conform normelor sociale și culturii noastre, astfel încât să aibă o imagine cât mai corectă cu privire la angajatorii de aici și la țară și să știe ce așteptări să aibă. Prin aceste traininguri și workshop-uri dorim diminuarea șocului cultural prin care trec acești străini.
Oana Călin, Managing Partner HR Umbrella
De asemenea, o agenție experimentată care se ocupă de import forță de muncă și consilierea imigranților derulează pe parcursul a trei luni de la sosirea fiecarui muncitor străin, și în unele cazuri chiar și pe o perioadă mai lungă o monitorizare și integrare corectă, de la acte, până la mediere de posibile conflicte generate de șocul cultural, ce pot apărea între angajații români și cei străini sau între străini și alte membri ai comunităților locale în care aceștia vor să se integreze (vecini, reprezentanți ai autorităților etc.). Doar așa, agenția poate crește rata de retenție a muncitorilor străini la companiile pentru care i-a recrutat și adus în țară.
“Potrivit spețelor pe care le-am gestionat, cel mai repede se integrează în societatea românească cetățenii din India, Sri Lanka și Nepal, pentru că regăsesc aici asemănări cu propria cultură, pentru că văd deschidere și înțelegere, în ceea ce privește diferențele culturale, din partea colegilor români. Noi pregătim angajații români din companii, prin workshopuri de diversitate culturală, în sensul acceptării de către aceștia a unor colegi străini și a valorilor culturale și sociale cu care aceștia vin din țările de origine, diferite de ale noastre.” a mai spus Oana Călin.
3. Consiliere și orientare profesională a muncitorilor străini sau imigranților
În cazul în care un imigrant dorește schimbarea locului de muncă, recalificarea profesională, de cele mai multe ori are nevoie de consiliere și sprijin pentru că un nou job presupune și un nou permis de muncă obținut de la angajator. Și asta deoarece legislația românească nu permite eliberarea unui singur permis valabil pentru toți angajatorii, cu excepția cazului în care străinul semneză un contract part-time de până la 4 ore /zi, pe lângă job-ul cu normă întreagă pe care îl ocupă.
Așadar, în momentul în care un străin doreste să se mute la un alt angajator, acesta ar trebui să țină cont de urmatoarele aspecte extrem de importante:
- data încetării contractului individual de muncă, având la dispoziție 90 de zile la dispoziție, potrivit legislației, să obțină un nou permis de muncă și un nou contract;
- scrisoarea de eliberare (release letter), acest document este cerut potrivit legislației actualizate în octombrie 2023, care prevede că un cetățean strain care a stat mai puțin de un an la primul său angajator să obțină în scris acordul acestuia de a se angaja la o altă companie pe teritoriul României. Această scrisoare nu este necesară pentru străinii care sunt angajați de mai mult de 1 an la primul angajator.
Pe lângă schimbările de acte care vin odată cu un nou job mai este și aspectul unei potențiale reorientări profesionale a unui imigrant rămas fară loc de muncă, din diverse motive: demisie, finalizarea proiectului pentru care lucra și terminarea perioadei prevăzută în contractul de muncă etc. Astfel, în piață trebuie identificată o nouă companie care să-l angajeze pe imigrant, una care să se potrivească profilului sau și care să aibă nevoie nu neapărat de pregătirea sa profesională, ci de abilitățile sale, astfel încât să se poată integra repede. Aici intervine profesionalismul unei agenți de HR care importă forță de muncă și care poate ajuta un strain să se orienteze ușor și să se integreze repede în echipa unui nou angajator.
4. Integrarea socială, educațională și medicală
Odată cu venirea în țara noastră și a angajării într-o companie de aici, cetățenii străini dobândesc fără discriminare aceleași drepturi ca românii. Așadar, ei devin persoane asigurate, sub contract cu casele de asigurări sociale de sănătate, astfel că au dreptul la servicii medicale asemenea angajaților români. De asemenea, au aceleași drepturi prevăzute de Codul muncii pentru un salariat român în ceea ce privește: salarizarea, concediile, timpul de muncă și cel de repaus etc.
În ceea ce privește educația, pe baza permisului de ședere în România au acces la diferite forme de învățământ de stat sau privat (școli profesionale, învățământ superior sau chiar liceul dacă vor echivalarea unor diplome la acest nivel).
5. Reîntregirea familiei cu cetățeni terți
Reîntregirea familiei cu cetățeni terți poate reprezenta și aceasta o speță pentru care imigranții să apeleze și să obțină sprijinul unor consilieri ce activează în companii specializate în import de forță de muncă străină, aceștia cunoscând foarte bine legislația și toate documentele necesare ce trebuie depuse la IGI. Mulți dintre cei ce solicită reîntregirea familiei provin din țări ca: India, Bangladesh, Nepal, Sri Lanka. De reținut că perioada în care se aplică pentru reîntregirea familiei este un aspect foarte important. În cazul în care cetățeanul străin are permis de ședere temporară 1-2 ani, membrii familiei acestuia vor primi drept de ședere pe teritoriul României doar pe o perioadă echivalentă cu valabiltatea permisului de ședere a străinului.
6. Workshop-uri și training-uri pentru pregătirea examenului de obținere a cetățeniei române
Agențiile de import forță de muncă își oferă uneori serviciile imigranților prin organizarea unor training-uri de informare și de pregătire a străinilor pentru obținerea cetățeniei române care se acordă de Autoritatea Națională pentru Cetățenie (ANC). Aceste training-uri au rolul de a prezenta imigranților condițiile de obținere a cetățeniei conform legislației române, necesarul de documente ce trebuie depuse la ANC când se solicită aceasta și informațiile despre ce cuprinde interviul de cetățenie și ce cunoștințe (de limbă, legislație, cultură și civilizație) trebuie să dețină pentru a le crește șansele de a trece interviul pentru acordarea statutului de cetățean al României.
“Imigranții au nevoie de consiliere și asistență specializată, mai mult ca oricând, într-un stat în care birocrația te sufocă, iar multe agenții de import forță de muncă străină se dovedesc neserioase. Odată ajunși aici, străinii se lovesc de mai multe bariere. Printre ele se numără: contracte de muncă încheiate târziu, când există riscul să le expire viza de lungă ședere, valabilă între șase și maximum opt luni, deși poate ei ca și candidați la un job sunt în țară de trei-patru luni, depunerea de permise de ședere se face cu întârziere, valoarea salariului prezentat în ultimele oferte ale companiilor care vor să îi angajeze sunt diferite de cea a salariului trecut în oferta din limba engleză, transmisă candidatului, cultura organizației în care vor să se integreze nu corespunde cu valorile și abilitățile străinului etc. De aceea, este datoria noastră morală a celor care aducem forță de muncă străină pentru a acoperi deficitul de personal din România să răspundem de acești oameni si să le oferim servicii de consiliere, care nu de puține ori sunt chiar pro-bono”, a declarat Oana Călin, Managing Partner HR Umbrella.
În 2023, potrivit datelor ANC, 630 de cetățeni străini au dobândit cetățenia română, conform legii, această cifră incluzându-i pe cei ce obținut cetățenia română la cerere, nu prin redobândire (exemplu: basarabenii care solicită redobândirea cetățeniei, deoarece înaintașii lor au fost cetățeni români deportați). De asemenea, pe parcursul anului trecut, 637 de cetățeni străini au depus cereri pentru obținerea cetățeniei.
Sursa foto: HR Umbrella
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
