Cererea pentru sisteme şi instalaţii complete care asigură consum zero a înregistrat o creştere cu aproximativ 50%, în România, în cursul anului 2024, comparativ cu anul anterior, arată o analiză de specialitate, publicată de una dintre principalele companii de dezvoltare imobiliară şi de instalaţii pentru construcţii, scrie Agerpres.
"Piaţa de instalaţii ecologice pentru construcţii este în plină expansiune, cu o creştere de peste 100% pentru instalaţii fotovoltaice şi peste 50% pentru pompe de căldură. Acestea, dar şi alte echipamente asigură un consum zero sau aproape de zero al energiei, iar cererea este în creştere chiar şi din partea românilor care locuiesc în case deja construite (...) Românii preferă să folosească tehnologii eficiente şi inteligente pentru reducerea aproape totală a consumului de energie, care includ instalaţii complete: panouri fotovoltaice, pompe de căldură care folosesc energia termică din aer, apă sau sol pentru încălzirea şi răcirea spaţiilor, şi sisteme de izolare termică avansate, care reduc necesitatea încălzirii sau răcirii, menţinând temperatura interioară constantă", precizează specialiştii Nexo Group.
Potrivit sursei citate, cererea pentru acest tip de soluţii este ridicată pentru case sau vile în zone metropolitane ca Bucureşti şi Ilfov, dar şi în oraşe mari şi medii şi zonele suburbane din Cluj, Iaşi sau Timişoara. De asemenea, există un interes în creştere în mediul rural din judeţe ca: Bacău, Giurgiu, Ialomiţa, Prahova sau Argeş.
"Costurile pentru dotarea caselor cu instalaţii pentru energie verde variază în funcţie de cantitatea de kilowaţi aleasă sau de necesarul pentru independenţă energetică. Spre exemplu, pentru un sistem de instalaţii de panouri solare, pompe de căldură, baterii şi manoperă, pentru o casă cu etaj cu o suprafaţă de 200 mp, costul total variază de la 20.000 euro (6 Kw) pentru acoperirea consumului pe timp de zi la 35.000 euro pentru 10 Kw care acoperă necesarul pentru independenţă energetică şi, implicit, consum zero la energie. Prin dotarea locuinţelor cu aceste sisteme complete, românii reduc dependenţa de reţeaua naţională de curent electric şi gaze. Combinarea panourilor solare cu pompe de căldură aer-apă sau sol-apă este o soluţie populară pe piaţă atât pentru românii care locuiesc la case în oraş, cât şi pentru cei cu locuinţe în mediul rural deoarece maximizează eficienţa energetică şi minimizează costurile", notează specialiştii.
Totodată, interesul pentru instalaţii care pot duce la reducerea consumului de energie este tot mai mare şi din partea românilor care locuiesc în apartamente de bloc.
Astfel, în cazul blocurilor deja construite, poate fi obţinută o reducere parţială a consumului de energie, nu totală, prin folosirea de pompe de căldură, dar nu şi de panouri solare şi baterii de stocare a energiei.
"Spre exemplu, pentru un apartament cu o suprafaţă utilă de 60-80 mp, poate fi acoperit necesarul de energie cu pompe de căldură de 6 kw termici, al căror cost de achiziţie şi instalare este în jur de 6.000 euro. Locuitorii de la bloc au opţiuni limitate din cauza constrângerilor spaţiale şi arhitecturale, dar pe lângă instalarea de pompe de căldură, pot opta pentru sisteme de iluminat eficiente energetic, termostate inteligente pentru gestionarea mai bună a căldurii şi înlocuirea ferestrelor vechi cu unele care oferă o izolare termică superioară", se menţionează în analiza de specialitate.
Europa mizează tot mai mult pe energia verde
Aprovizionarea cu gaze naturale în Uniunea Europeană s-a redus în 2023 la 12,8 milioane terajouli (TJ), un declin de 7,4% comparativ cu 2022, marcând cea mai scăzută valoare începând din 1995, în timp ce energia regenerabilă a fost principala sursă de electricitate în UE, arată datele preliminare publicate de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).
Scăderi chiar mai severe s-au înregistrat la cărbune: aprovizionarea cu cărbune brun a înregistrat un declin de 24,2%, la 222.840 milioane tone, în timp ce aprovizionarea cu huilă a consemnat un recul de 20,4%, la 130.437 milioane tone. Ambele cifre reprezintă cele mai scăzute niveluri de când s-a început publicarea datelor.
În privinţa petrolului şi produselor petroliere, aprovizionarea a scăzut anul trecut cu 1,5% faţă de 2022.
În 2023, aprovizionarea cu energie regenerabilă a crescut cu 4,4% comparativ cu 2022, ajungând la aproximativ 10,9 milioane terajouli.
Anul trecut, energia regenerabilă a fost principala sursă de electricitate în UE, fiind responsabilă pentru 44,7% din toată producţia de electricitate. Regenerabilele au generat 1,21 milioane gigawaţi/oră, (GWh), o creştere de 12,4% faţă de 2022.
Pe de altă parte, electricitatea generată de combustibilii fosili a scăzut cu 19,7% comparativ cu 2022, contribuind cu 0,88 milioane GWh, sau 32,5% din totalul producţiei de electricitate.
Centralele nucleare au produs anul trecut 0,62 milioane GWh sau 22,8% din producţia de energie a UE, un avans de 1,2% faţă de 2022.
Sursa foto: Pixabay.comIn lipsa unui acord scris din partea InternetCorp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului Analiză: Tot mai mulți români folosesc energia regenerabilă, principala sursă de electricitate la nivel european.
