Creșterea de TVA, un „buton nuclear” pentru economia românească. Ar rezova probleme, dar cu efecte grele

Specialistul în taxare şi fiscalitate al AmCham România a apreciat că TVA are capacitatea de a aduce într-un timp foarte scurt bani mulţi la buget, dar nu ajută neapărat la creşterea economică.

"Creşterea TVA este o măsură de urgenţă, în sensul în care e o măsură care clar duce la creşterea imediată a veniturilor colectate, pe de o parte, dar aplicarea generalizată sau impactul generalizat pe care îl are denotă o lipsă de direcţie, de analiză, de structură. Părerea mea e că vom vorbi de o creştere a TVA doar în măsura în care nu vom reuşi să aşezăm sistemul fiscal pe nişte baze care să ne ajute economic, măcar pe termen mediu. Nu pot să exclud acest risc, spun doar că ajungem într-un astfel de risc sau într-o astfel de situaţie, dacă nu avem o strategie şi atunci ajung în situaţia în care eu am nevoie urgentă de bani la buget fără să mă gândesc care sunt implicaţiile pe termen mediu sau de fapt, de unde ar trebui să colectez mai mult, din ce sectoare ale economiei, din ce parte a contribuabililor. Atunci, aplic o măsură care ne aduce imediat mulţi bani. Dacă vreţi, tratez un simptom, nu tratez o cauză cu o creştere a cotei de TVA", a menţionat Boeriu.

În ceea ce priveşte cele mai apreciate condiţii de piaţă, sondajul AmCham România aminteşte de calitatea infrastructurii digitale, care se situează, pentru al şaselea an consecutiv, pe prima poziţie, cu 60%, urmată de calitatea capitalului uman, care creşte ca importanţă şi ca procent cumulat faţă de ediţiile anterioare. Foarte apreciate sunt alte două condiţii apropiate primelor două, respectiv calitatea infrastructurii cibernetice şi competenţele digitale, regăsite la populaţia activă în piaţa muncii.

Chiar și Boloș recunoaște că modificările fiscale actuale „sunt apă de ploaie” față de ce va urma în 2025

Faptul că reforma fiscală este abia la început este un fapt recunoscut chiar și de Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș. Acesta a spune că modificările de față sunt doar „o tranziție” către adevărata reformă fiscală.

„Măsurile acestea sunt oarecum tranzitorii spre reforma fiscală adevărată pe care probabil o vom avea în anul 2025. Cu siguranţă, modificări în anul 2024 nu se mai pun în discuţie. În momentul de faţă nu există în discuţie niciun fel de modificare nici pentru ceea ce înseamnă anul 2023 şi nici pentru anul 2024. Vor fi suficiente măsurile din 2025 care, aşa cum arată angajamentele luate prin PNRR cu privire la reforma fiscală, să ştiţi că o să ducem dorul la Legea privind măsurile fiscal-bugetare", a declarat Marcel Boloș în cadrul conferinței "Bugetul şi finanţarea României în 2024: la ce să se aştepte economia?”.

Anul trecut Guvernul a pregătit o serie de modificări fiscale care vor intra în vigoare abia în anul 2025. Schimbările prevăd noi taxe locale, fiind vorba despre reforma pe terenuri, apartamente, case și mașini. Aceste prevederi au fost incluse în Ordonanța de Urgență 16/2022, care au făcut multă vâlvă la publicare, dar au fost amânate până după depășirea anului electoral.

Mediul de business a început să resimtă efectele impozitului minim de 1%, inflaţia ridicată, precum şi temerile de recesiune

"Dacă este să ne uităm istoric la rezultatele sondajului privind climatul de afaceri din ultimii şase ani, situaţia s-a îmbunătăţit considerabil, diminuându-se de la 33%, în anul 2019, până la 17%. Sectoarele de activitate în care au fost cele mai multe companii cu nivel de apreciere "bun" şi "foarte bun" sunt: IT&C, bănci şi servicii financiare, automotive, consumer goods şi, surprinzător, HoReCa. Sectoarele de activitate în care au fost cele mai multe companii mari cu nivel de apreciere "slab" şi "precar" sunt: energie, retail, distribuţie. Comparând nivelul estimat cu cel realizat, putem trage concluzia că, în ciuda provocărilor economice şi a incertitudinii, majoritatea companiilor a reuşit să obţină rezultate în linie cu estimările în ceea ce priveşte veniturile şi numărul de angajaţi. Se remarcă, totuşi, un trend descendent ca număr de angajaţi. Doar 6% dintre companii anticipau o scădere, dar în realitate a fost cazul pentru 12% dintre companiile participante la sondaj", a declarat președintele AmCham.

Sondajul de specialitate arată că topul celor mai puţin apreciate condiţii de piaţă este stabilit prin calificativele de "slab şi precar" acordate de companiile participante la sondaj. Astfel, pe primele trei poziţii se află, în aceeaşi ordine, condiţiile care atrag cele mai mari nemulţumiri: cu 78% dintre sufragii, calitatea infrastructurii de transport surclasează în continuare debirocratizarea, care rămâne pe locul secund cu 72%, urmate de calitatea infrastructurii de sănătate (70%).

În plus, mai mult de jumătate dintre respondenţi apreciază cu "slab şi precar" predictibilitatea cadrului de investiţii şi politica economică şi industrială.

Pentru prima dată în ultimii anii, sondajul AmCham reflectă o uşoară relaxare a tensiunii din piaţa muncii. Procentul celor care au apreciat piaţa muncii drept tensionată, adică se confruntă şi cu dificultatea de a găsi angajaţi calificaţi, dar şi cu creşteri de costuri, a scăzut de la 94%, la 88%.

Referitor la finanţare, 91% dintre companii (faţă de 86%, anul trecut) apelează la fondurile proprii, urmate de împrumuturile de la acţionari, în uşoară creştere, menţionate în mix-ul surselor de finanţare de către 69% dintre respondenţi.

De asemenea, ponderea împrumuturilor de la bănci rămâne la un nivel similar cu anul 2023. În acest sens, fondurile europene reprezintă o opţiune pentru 28% dintre respondenţi, procent semnificativ mai mic decât cel cumulat în ediţia anterioară. Alte surse de finanţare, precum pieţele de capital şi private equity, sunt o opţiune pentru mai puţin de 10% dintre cei chestionaţi, în timp ce ajutorul de stat, pentru prima oară prezent în sondaj, a fost indicat de 11% dintre companii.

Doar 17% anticipează scăderi ale costurilor de finanţare, 38% se aşteaptă la creşteri, iar 45% cred că vor suporta costuri de finanţare la acelaşi nivel cu anul 2023.

Per ansamblu, intenţiile de investiţii ale companiilor în România, în 2024, rămân într-un trend pozitiv, cu o pondere de 72%.

Dintre companiile participante la sondaj, aproape jumătate şi-au arătat deschiderea către alte pieţe, prin investiţii externe şi exporturi.

"Dintre măsurile fiscal-bugetare adoptate anul trecut, sondajul AmCham a inclus o evaluare a impactului taxei de 1% pe cifra de afaceri. Astfel, 39% dintre cele peste o sută de companii posibil afectate de măsură, ţinând cont că aceasta se aplică doar companiilor cu o cifră de afaceri de peste 50 milioane de euro, au indicat un impact semnificativ şi foarte semnificativ. În contextul unui an electoral la finalul căruia sunt aşteptate noi măsuri cu impact în economie, AmCham va urmări să aducă în dialogul cu mediul decizional viziunea, priorităţile şi preocuparea mediului de afaceri, cu recomandări orientate pe consolidarea profilului investiţional al României în regiune", se menţionează în concluziile cercetării.

Sondajul AmCham România a fost realizat în perioada 15 aprilie - 31 mai 2024, pe un eşantion de 235 de companii, dintr-un total de 570 membre ale organizaţiei. Din totalul eşantionului intervievat, 46% sunt contribuabili mari, 32% contribuabili mijlocii şi 22% contribuabili mici, în conformitate cu clasificările ANAF.

Cu peste 30 de ani de prezenţă în România, AmCham reuneşte în prezent peste 570 de companii americane, internaţionale şi româneşti cu investiţii cumulate de peste 30 de miliarde de dolari, în România.

Companiile-membre ale AmCham asigură împreună peste 250.000 de locuri de muncă şi generează o cifră de afaceri cumulată de peste 65 miliarde de euro.

Membrii AmCham România activează în 32 de sectoare economice, precum: Pieţe de Capital şi Servicii Financiare, Guvernanţă Corporatistă, Concurenţă şi Ajutor de Stat, Energie, Educaţie, Economie Digitală, Protecţia Datelor Personale, Fiscalitate, Mediu, Piaţa Muncii, Sănătate, Fonduri Europene, Achiziţii Publice şi Parteneriat Public-Privat, Real-Estate, Legislaţia Comercială, şi Turism.

AmCham România este membru acreditat al Camerei de Comerţ a SUA şi face parte din reţeaua europeană a Camerelor de Comerţ Americane.