Pentru a vedea cele mai noi știri despre fiscalitatea din România, puteți vizita secțiunea noastră specială: Modificări fiscale 2024: românii, taxele și bugetul.

Ministerul Finanțelor și Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) prezintă raportul acțiunilor întreprinse în perioada ianuarie-mai 2024 de către direcțiile de specialitate din cadrul Agenției și rezultatele generate de acestea.

În acest sens, în vederea creșterii conformării la declarare a contribuabililor, Agenția Națională de Administrare Fiscală, prin structurile de control fiscal, desfășoară în prezent, două tipuri de acțiuni care presupun interacțiunea de la distanță cu contribuabilul:

• emiterea Notificării de conformare, care reprezintă un document prin care organul de inspecţie fiscală transmite contribuabililor/plătitorilor prezumtivi a fi selectaţi pentru efectuarea inspecției fiscale riscurile fiscale identificate, în scopul reanalizării situației fiscale și îndeplinirii obligațiilor fiscale conform prevederilor legale, ori a clarifica riscurile fiscale notificate, după caz.

• efectuarea de acțiuni de verificare documentară, care constau în realizarea unei analize a situaţiei fiscale a contribuabilului/plătitorului, pe baza documentelor existente la dosarul fiscal al contribuabilului/plătitorului, precum şi pe baza oricăror informaţii şi documente transmise de terţi sau deţinute de organul fiscal, care au relevanţă pentru determinarea situaţiei fiscale.

Contribuabilii cu risc fiscal ridicat sunt supuși acțiunilor de control fiscal, respectiv:

- inspecția fiscală în cazul contribuabililor care, urmare Notificării de Conformare, nu corectează și nu clarifică riscurile fiscale pentru care au fost notificați;
- controlul antifraudă în cazul contribuabililor pentru care există indicii de evaziune fiscală.

Creștere cu 202% a notificărilor de conformare

În perioada ianuarie-mai s-au emis 8.240 notificări de conformare, pentru riscuri fiscale estimate de 3.075.102.504 lei, o creștere de aproximativ 202% comparativ cu aceeași perioadă a anului 2023, când s-au transmis 2.724 notificări de conformare, pentru riscuri fiscale estimate de 238.140.012 lei.

S-au realizat 11.150 verificări documentare, pentru care au fost stabilite sume suplimentare în valoare de 329.087.934 lei, o creștere de aproximativ 10% comparativ cu aceeași perioadă a anului 2023, când s-au transmis 10.186, pentru care au fost stabilite sume suplimentare în valoare de 313.615.481 lei.

Controalele au adus peste 1,24 miliarde lei

S-au realizat 9.393 inspecții fiscale, pentru care au fost stabilite sume suplimentare în valoare de 1.290.851.213 lei, o creștere de aproximativ 10% comparativ cu aceeași perioadă a anului 2023, când s-au realizat 8.608 inspecții, pentru care au fost stabilite sume suplimentare în valoare de 927.714.525 lei.

„Aceste rezultate nu sunt întâmplătoare, ci sunt rodul unei strategii bine structurate de gestionare a riscului fiscal și de revizuire a proceselor interne. Angajamentul nostru este clar: prin intermediul digitalizării ne rafinăm activitatea pentru a ne asigura că sistemul fiscal românesc este echitabil și eficient, sprijinind dezvoltarea economică durabilă a țării”, a transmis ministrul Marcel Boloș.

În ceea ce privește controalele antifraudă, pentru un număr similar de peste 11.000 controale, implicațiile fiscale au crescut de la 986.515.598 lei la 1.248.483.108 lei (creștere 26%), iar sancțiunile contravenționale (amenzi și confiscări) au crescut de la 65 milioane lei la 171 milioane lei (163%).

Cum arată o intervenție ANAF

România pierde în fiecare an peste 30 de miliarde de euro din cauza evaziunii fiscale, un lucru care nu doar că destabilizează bugetul, dar țara noastră riscă să-și ia gândul de la banii din PNRR dacă nu îndeplinește unele condiții de limitare a economiei subterane. Sub presiunea unui deficit bugetar mare, nevoia statului de fonduri pentru „pomeni electorale”, dar și pentru a „închide gura Europei”, Finanțele au început să își scoată agenții din birouri și să-i trimită în „focarele” evazioniste. wall-street.ro a mers împreună cu agenții Fiscului la depozitele comercianților care își vând marfa la Dragonul Roșu, unul dintre cele mai mari centre comerciale din București cu marfă provenită din Asia, supranumit „paradisul evaziunii fiscale”.

10% din PIB sau între 32 și 33 de miliarde de euro: atât pierde anual România din cauza evaziunii fiscale, a declarat fostul ministru de Finanțe (actual ministru al MIPE), Adrian Câciu în emisiunea România Politică de la Prima News. Țara noastră este una dintre campioanele europene în ceea ce privește evaziunea fiscală, un lucru care slăbește un buget de stat care era deja „subnutrit”. Mai mult de atât, conform lui Adrian Câciu, în PNRR este un angajament foarte clar, şi anume că 2,5 puncte procentuale din PIB trebuie realizate din creşterea capacităţii administrative de colectare a statului român - adică, atât trebuie să aducă Fiscul la buget ca Uniunea Europeană să continue să subvenționeze România cu bani.

În ceea ce privește cifrele prezentate de Ministerul de Finanțe, se pare că Fiscul a început să își trimită agenții în vizite la evazioniști. În luna aprilie, acțiunile de control ale ANAF au diminuat pierderea fiscală cu 430 milioane lei. Am mers împreună cu agenții Fiscului la una dintre aceste acțiuni pentru a vedea cum încearcă ANAF să strângă cele 30 de miliarde de euro.

Reportajul complet AICI.

Sursa foto: Wallstreet.ro