Chiar dacă job-urile de IT-ist sunt asociate de multe ori cu generația tânără, țara noastră a avut informaticieni chiar de dinaintea apariției internetului în România. Pe Marian Ion, CEO ING Hubs, primele conexiuni la internet l-au prins pe băncile facultății, atunci când visa cu ochii deschiși la cum ar putea să folosească algoritmii la potențialul lor maxim. Astăzi, când internetul a devenit o banalitate, o nouă revoluție, cea a inteligenței artificiale, îl prinde pe Marian în ING Hubs, o companie care oferă servicii tehnologice pentru ING Bank. Sunt pregătiți IT-iștii români pentru noua revoluție a inteligenței artificiale? Ne scumpesc IT-iștii chiriile? Dar, mai ales, te mai poți face IT-ist doar din tutoriale? Un interviu despre industria care a produs schimbarea la față a României.
Marian Ion este CEO al ING Hubs România de 8 ani, dar se află în echipa ING de la începutul anilor 2000. ING Hubs România este hub-ul de dezvoltare software al grupului financiar-bancar ING Bank.
IT-ul este una dintre industriile care a schimbat cel mai mult fața României post-Revoluție, având o contribuție de aproximativ 7,5% la formarea PIB, arată INS. Cu toate că salariile celor care lucrează în acest sector depășesc majoritatea celorlalte industrii, Marian spune că prosperitatea IT-ului a funcționat ca un sistem de propulsie pentru toată economia românească. Întrebat dacă IT-iștii ne-au scumpit chiriile și serviciile, reprezentantul ING Hubs spune că este puțin exagerat să spunem acest lucru, iar că efectele economice pozitive sunt infinit mai mari decât orice „cappuccino la suprapreț”.
„IT-știi au contribuit la consolidarea unei noi pături sociale în România, cea de mijloc, un lucru foarte sănătos într-o economie. Au adus investiții din afara țării și practic, banii au început să circule din nou. Cred că beneficiile sunt pentru toată economia și pentru toată populația, nu numai pentru ei. Practic, banii atrași s-au cheltuit în mare parte în economia din România. Observăm impactul chiar și în evoluția salariului minim pe economie. Nu m-aș arunca să spun că IT-iștii au scumpit serviciile, mai degrabă aș pune accent pe faptul că au contribuit foarte mult la ridicarea economiei”, a declarat Marian Ion.
Școala din România a produs oameni de calitate. A circulat o legendă că în Microsoft a doua limbă vorbită în anii 90' era româna.
Marian Ion, CEO ING Hubs România
Ne vom bucura în continuare de beneficiile pe care le aduc IT-știi economiei românești? Sub presiunea unui deficit bugetar imens, anul trecut Guvernul a decis să taie facilitățile fiscale acordate sectorului IT din România, fiind vizați angajații care câștigă peste 10.000 de lei. Măsura scutirii de impozit pe venitul din salarii, aplicată persoanelor care prestează activităţi în domeniul tehnologiei informațiilor, a fost introdusă pentru prima dată în România în anul 2001, fiind una dintre cele mai longevive facilități fiscale. Reprezentantul ING Hubs spune că nu crede că această măsură îi va împinge pe IT-iștii români să părăsească țara, menționând că aceștia au condiții de muncă similare cu programatorii din SUA sau UK.
„Industria din România s-a maturizat mult, iar accesul la tool-uri, soft-uri și metode de lucru a devenit foarte facil. Programatorii români au aceleași condiții ca în SUA. Pentru un programator, din punct de vedere profesional, nu mai sunt diferențe majore chiar dacă lucrează în SUA, Londra sau România. Înainte puteai să dai vina pe condițiile economice de la noi din țară: ei bine, acum avem condiții bune și în România. Nu mai sunt multe motive pentru care să plece să lucreze în afara țării”, spune CEO-ul ING Hubs.
Visurile primelor generații de IT-iști post Revoluție: „În facultate începuse să apară internetul”
Atunci când ne gândim la imaginea IT-istului ne vine în minte o persoană tânără, dibace, care face minuni cu laptopul. Totuși, pionierii industriei au apărut încă din anii ’80. În Pipera exista o fabrică de calculatoare ICE Felix, unde s-au produs primele PC-uri românești. Marian face parte din generația care a prins internetul de cartier de când era în facultate, iar asta i-a ocupat toată studenția.
„Când eram în facultate începuse să apară internetul. Au apărut inițial rețelele de cartier și apoi am început să avem acces la internet. În timpul facultății mele, aceasta a fost „Marea Revoluție”: am început să înțelegem că va urma și ceva mai mult. Energia noastră s-a focusat pe a înțelege cum funcționează internetul. A fost clar o revoluție a tehnologiei: ne putem uita în jurul nostru; nu mai trece nici măcar oră fără să nu folosim internetul”, spune Marian.
Întrebat de soarta primilor IT-iști din România, CEO-ul ING Hubs spune că mulți dintre ei au luat calea Occidentului de pe vremea aceea, existând și legende legate de numărul mare al românilor în Microsoft. Din fericire, economia României și investițiile făcute în această piață dus la stoparea fenomenului, ulterior:
„Școala din România a produs oameni de calitate. Exista chiar o legendă că în Microsoft, a doua limbă vorbită era cea română în anii ‘90. Generațiile care au au ieșit de pe băncile facultății au trebuit să se reinventeze o dată la câțiva ani. Începând cu anii 2000, a fost un val foarte important de români care a plecat din țară. Apoi, industria a început să se dezvolte ușor și să apară oportunități și în România. Încă sunt oameni care sunt dispuși să ia calea emigrării, dar probabil mai puțin decât în acele vremuri ”, explică Marian.
Încă te mai poți face IT-ist din tutoriale, iar AI-ul va aduce și mai multe locuri de muncă în industrie
Lanțul de concedieri din IT a avut efecte la nivel global, astfel că, mulți dintre giganții de pe piața de tech au început să facă restructurări. Ecourile disponibilizărilor din 2022 și 2023 se resimt în continuare, însă nici 2024 nu vine cu vești prea bune. Au fost peste 7.500 de concedieri în IT, doar în primele 17 zile ale acestui an, iar giganți precum Google, Meta, Microsoft au pierdut statutul de „angajatori vedetă”.
În România, chiar dacă efectul nu a fost la fel de pronunțat, vibrațiile de pe piețele americane și europene au transmis și către IT-istul român o serie de întrebări. Cât de mult va afecta inteligența artificială soarta IT-iștii? Marian consideră că AI-ul va duce la crearea de mai multe job-uri, mai ales în partea de tehnologie și că, deocamdată, îl putem folosii doar ca pe o unealtă.
„Părerea mea este că AI-ul nu va reduce dramatic numărul de joburi, dimpotrivă, va crea și mai multe roluri în industrie. Deocamdată ne folosim de inteligența artificială ca de o unealtă pe care trebuie să știm cum să o ghidăm și în ce context să o folosim. Sunt sigur că și atunci când a apărut internetul erau oameni speriați sau care nu credeau că se va ajunge la acest nivel”, explică reprezentantul ING Hubs.
Țara noastră a fost martora unui val de noi specialiști în industrie, multe poziții din piață fiind acoperite de IT-iști care au învățat limbaje de programare din tutoriale. Sunt IT-iștii fără Politehnică primii vizați de eventualele restructurări? Reprezentantul ING Hubs spune că în industrie au fost întotdeauna evaluate cunoștințele, nu pregătirea academică și că, atâta timp cât sunt dispuși să învețe, nu contează modalitatea prin care cineva devine IT-ist.
„În primul rând trebuie să ai pasiune pentru lucrul acesta, trebuie să vrei să înveți, chiar dacă înveți singur. Și noi avem colegi care nu au studiat neapărat cibernetică sau matematică. Poți să înveți singur, depinde numai de câtă energie și pasiune depui. Referitor la angajări, cred că întotdeauna trebuie să existe niște bariere de calitate. Nu poți să angajezi fără să ții cont de un anumit nivel de pregătire profesională, intelectuală sau de anumite calități umane. Industria în general, dacă ar alerga doar după niște numere, nu ar spori deloc productivitatea”, adaugă Marian.
Exista pe vremuri un internet mai curat? Nu neapărat: „Dacă voiai să pierzi timpul, puteai să-l pierzi și atunci, ca și acum”
Prima conexiune a românilor cu internetul sună uneori ca o poveste de dragoste: totul a început într-o cafenea… sau mai bine zis într-un internet cafe. În țara noastră, abia la începutul anilor 2000 internetul a început să fie folosit la scară largă, în intimitatea propriilor locuințe. Accesul mai dificil la internet, dar și numărul redus al rețelelor de socializare a creat ideea că pe vremuri exista un internet mai „curat”.
„E un filtru personal, calitatea informații pe care o cauți și o consumi ține foarte mult de interesul tău. Dacă voiai să pierzi timpul, puteai să-l pierzi și atunci, ca și acum. În schimb, dacă te interesează să afli informații de calitate, să descoperi ceva, să înveți ceva nou, ai mai multe resurse în momentul de față”, explică Marian.
M-a atras IT-ul fiindcă este o știință exactă, însă în același timp și una foarte creativă. Trebuie să spargi o problemă în mai multe probleme mai mici, să înțelegi implicațiile și să găsești soluții creative pentru niște limitări tehnice.
Marian Ion, CEO ING Hubs România
Sursa foto: ING Hubs
In lipsa unui acord scris din partea InternetCorp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului Interviu cu Marian Ion, CEO ING Hubs, IT-ist de pe vremea când a apărut internetul în România: „Programatorii români au aceleași condiții ca în SUA”.
