Generația „care ne va plăti pensia”, la vot pentru prima oară. Tinerii își doresc politicieni care să lupte cu schimbările climatice și cu sărăcia

Date publicate la începutul lunii aprilie de Biroul de statistică al Uniunii Europene (Eurostat) arată că milioane de tineri cetăţeni ai UE vor putea vota pentru prima dată la alegerile europarlamentare din 6-9 iunie. În întreaga Uniune, peste 400 de milioane de oameni sunt eligibili să voteze la cel de-al 10-lea scrutin pentru desemnarea membrilor Parlamentului European de la primele alegeri europene directe, desfăşurate în 1979. În primele alegeri europarlamentare post-Brexit, numărul membrilor aleşi ai Parlamentului European va creşte de la 705 la 720.

Potrivit datelor statistice disponibile, cel mai mare număr de votanţi pentru prima dată sunt aşteptaţi în Germania (5,1 milioane), Franţa (4 milioane) şi Italia (2,8 milioane). Cele mai mici cifre sunt aşteptate în Malta (20.000) şi Cipru (3.000).

51% dintre respondenţii cu vârste între 15 şi 24 de ani au spus că sunt interesaţi de aceste alegeri

În 17 aprilie, Parlamentul European a publicat Eurobarometrul de primăvară, ultimul astfel de sondaj înaintea alegerilor europarlamentare din iunie. Printre altele, studiul a analizat cât de interesaţi sunt cetăţenii UE de alegeri, care este probabilitatea ca ei să meargă la vot şi care sunt temele pe care ei le consideră importante în perspectiva alegerilor. În total au fost intervievaţi 26.411 de cetăţeni UE cu vârste de peste 15 ani, din cele 27 de ţări membre. Referitor la tineri, datele pentru categoria de vârstă 15-24 de ani arată cum văd apropiatele alegeri alegătorii din generaţia Z.

Potrivit sondajului, 51% dintre respondenţii cu vârste între 15 şi 24 de ani au spus că sunt interesaţi de aceste alegeri, comparativ cu nivelul mediu de 60% din toţi cetăţenii UE. 48% dintre respondenţii din această categorie de vârstă au afirmat că ei consideră extrem de important să voteze la alegerile europene, un rezultat în uşoară scădere comparativ cu nivelul mediu de 53% din toţi cetăţenii UE.

La data realizării studiului, atunci când au fost întrebaţi care este probabilitatea ca ei să voteze la alegerile europene, 63% din respondenţii din categoria de vârstă 15-24 de ani au afirmat că probabil vor vota dacă alegerile ar avea loc săptămână următoare, proporţia fiind de 71% în cazul tuturor cetăţenilor UE. Spre comparaţie, prezenţa la vot la alegerile europene din 2019 a fost de 50,66%.

Tinerilor le pasă cel mai mult de schimbările climatice (33%), lupta contra sărăciei şi excluziunii sociale (31%) şi sprijinul pentru economie

Acelaşi Eurobarometru a evidenţiat priorităţile cetăţenilor UE înaintea scrutinului europarlamentar. Pentru alegătorii tineri din categoria 15-24 de ani, cele mai importante trei subiecte care ar trebui să fie discutate cu prioritate în timpul campaniei electorale au fost măsurile privind schimbările climatice (33%), lupta contra sărăciei şi excluziunii sociale (31%) şi sprijinul pentru economie şi pentru crearea de locuri de muncă (29%).

Întrebaţi ce valori ar trebui să apere Parlamentul European în următorii cinci ani, respondenţii din categoria de vârstă 15-24 de ani eu răspuns pacea (42%), protecţia drepturilor omului în UE şi în lume (28%) şi democraţia (27%).

Nu mai puţin de 86% din respondenţii tineri au afirmat că votul este important pentru a asigura un viitor mai bun generaţiilor viitoare, comparativ cu 84% din toţi cetăţenii UE.

În ansamblul Uniunii Europene, alegătorii sub 18 ani vor putea vota în iunie în cinci ţări: în Austria, Belgia, Germania şi Malta de la vârsta de 16 ani şi în Grecia de la vârsta de 17 ani.

Extinderea drepturilor de vot la persoanele care au împlinit 16 şi 17 ani este în concordanţă cu solicitarea de mult timp făcută de organizaţii ale tinerilor. În campania sa în contextul apropiatelor alegeri europene, European Youth Forum - o platformă a organizaţiilor de tineret din Europa - a cerut o scădere generală a vârstei minime de vot la 16 ani pentru toate alegerile locale, regionale, naţionale şi europene.

Organizaţia susţine că tinerii sunt deja subreprezentaţi în Parlamentul European. Potrivit European Youth Forum, vârsta medie a membrilor Parlamentului European este 50 de ani, însă doar şase dintre cei 705 de europarlamentari au vârste sub 30 de ani.

La alegerile europene din 2019, 42% din alegătorii cu vârste sub 25 de ani au votat în ansamblul UE. Deşi aceasta a fost o creştere semnificativă a prezenţei la vot pentru această categorie de vârstă comparativ cu 2014, cifra a fost inferioară prezenţei generale la vot la scrutinul european de acum cinci ani (50,66%).