Puncte slabe ale programului
Desi subventia din partea statului poate acoperi, uneori, intreaga valoare a investitiei (n.r: Consiliile Locale pot suplimenta partea de finantare de 30%, care le revine, cu inca 20%), in multe cazuri calitatea proiectului de reabilitare are de suferit fiindca se merge pe principiul „solutia cea mai ieftina”, este de parere Anca Bieru, de la Romania Green Building Council.
Bieru afirma ca acoperirea investitiei in proportie semnificativa (de la 80 la 100%) face ca asociatiile de proprietari sa nu se implice deloc in alegerea solutiilor de reabilitare sau a partii de consultanta privind auditul energetic si proiectarea reabilitarii.
„Toata puterea de decizie privind alegerea solutiilor apartine, de fapt, autoritatilor publice locale. La nivel central se dau doar aprobarile pentru finantare pentru proiecte, in functie de nivelul de eficienta energetica ce urmeaza a fi obtinut in urma reabilitarii si costul asociat reabilitarii”, declara reprezentantul RoGBC.
Astfel, autoritatile publice locale aleg proiectantii si solutiile de reabilitare, respectand legea achizitiilor publice, insa criteriul de selectie este pretul cel mai mic, fara sa se puna accent si pe partea de calitate si eficienta a solutiilor. „Se ajunge chiar si la licitarea unor servicii sau produse sub pretul pietei, ceea ce, in final, are un efect negativ asupra calitatii proiectului de reabilitare. Iar cei care au de suferit de pe urma acestor proiecte realizate slab calitativ sunt cetatenii”, subliniaza Bieru.
O rezolvare ar fi, in opinia sa, sa se puna mai mult accent pe calitatea solutiilor si pe informarea sau ghidarea autoritatilor publice locale in privinta unor solutii inovative de reabilitare, precum facilitarea unor schimburi de experienta cu alte tari sau diseminarea exemplelor de bune practici.
De asemenea, in partea de evaluare a proiectelor – realizata la nivel central – ar trebui inclusi si indicatori legati de evaluarea impactului de mediu al proiectului sau legati de calitatea aerului interior. „Nu este suficient ca indicatorii sa vizeze doar eficienta energetica si rata de rentabilitate a proiectului”, incheie Anca Bieru.
Bieru afirma ca acoperirea investitiei in proportie semnificativa (de la 80 la 100%) face ca asociatiile de proprietari sa nu se implice deloc in alegerea solutiilor de reabilitare sau a partii de consultanta privind auditul energetic si proiectarea reabilitarii.
„Toata puterea de decizie privind alegerea solutiilor apartine, de fapt, autoritatilor publice locale. La nivel central se dau doar aprobarile pentru finantare pentru proiecte, in functie de nivelul de eficienta energetica ce urmeaza a fi obtinut in urma reabilitarii si costul asociat reabilitarii”, declara reprezentantul RoGBC.
Astfel, autoritatile publice locale aleg proiectantii si solutiile de reabilitare, respectand legea achizitiilor publice, insa criteriul de selectie este pretul cel mai mic, fara sa se puna accent si pe partea de calitate si eficienta a solutiilor. „Se ajunge chiar si la licitarea unor servicii sau produse sub pretul pietei, ceea ce, in final, are un efect negativ asupra calitatii proiectului de reabilitare. Iar cei care au de suferit de pe urma acestor proiecte realizate slab calitativ sunt cetatenii”, subliniaza Bieru.
O rezolvare ar fi, in opinia sa, sa se puna mai mult accent pe calitatea solutiilor si pe informarea sau ghidarea autoritatilor publice locale in privinta unor solutii inovative de reabilitare, precum facilitarea unor schimburi de experienta cu alte tari sau diseminarea exemplelor de bune practici.
De asemenea, in partea de evaluare a proiectelor – realizata la nivel central – ar trebui inclusi si indicatori legati de evaluarea impactului de mediu al proiectului sau legati de calitatea aerului interior. „Nu este suficient ca indicatorii sa vizeze doar eficienta energetica si rata de rentabilitate a proiectului”, incheie Anca Bieru.