Performanta Ministrului Mediului si Schimbarilor Climatice – Attila Korodi

Aproape 40% din liderii din business considera ca activitatea ministrului Mediului este buna sau acceptabila. O pondere similara o au oamenii de afaceri nemultumiti de performanta ministrului (38%), in conditiile in care unul din cinci respondenti (22% - cel mai mare procent dintre toti cei sapte ministri) s-a abtinut de la evaluare.

Attila Korodi, aflat deja la cel de-al treilea mandat de ministru al Mediului, s-a remarcat prin viziunea indreptata asupra problemelor reale de mediu din Romania, contribuind la indeplinirea cerintelor pentru aderarea la Uniunea Europeana, iar in prezent la respectarea criteriilor asumate. Ministrul se bazeaza pe echipa din minister, tinand cont de parerile persoanelor competente. Succesul sau depinde (1) de cum va reusi sa indeplineasca obiectivele de mediu la nivel macro, astfel incat Romania sa nu fie nevoita sa plateasca penalitati pentru incalcarea promisiunilor asumate fata de Uniunea Europeana si (2) de cum va gestiona politica de mediu in proiecte precum Rosia Montana, gazele de sist, managementul si reciclarea deseurilor sau energia verde.

ASPECTE POZITIVE ALE ACTIVITATII + Pozitia clara si consecventa privind Rosia Montana, cu consultarea activa a partilor interesate (comunitati locale, reprezentantii industriei, societatea civila, Academia Romana); + Eforturile depuse pentru implementarea strategiei de management al deseurilor si atingerea tintelor de reciclare (ex. campanii de informare, scheme financiare sustinute prin fonduri europene); + Sistarea importului deseurilor pentru amendarea legislatiei specifice; + Continuarea investitiilor in infrastructura de mediu – epurarea apelor uzate si alimentarea cu apa potabila, managementul integrat al deseurilor si decontaminarea siturilor poluate istoric; + Realizarea Strategiei privind schimbarile climatice; + Absorbtia satisfacatoare a fondurilor europene; + Gestionarea buna a Fondului de Mediu; + Programul “Rabla”.

ASPECTE NEGATIVE ALE ACTIVITATII - Nu s-a decis politica Romaniei fata de proiectul Gazelor de Sist; - Progresul limitat in privinta segregarii deseurilor la sursa, in special a celor provenite de la populatie, existand un risc ridicat al aplicarii procedurii de “infringement” din partea UE; - Lipsa unui mecanism de subventionare a segregarii deseurilor, asa cum releva experienta pozitiva a altor state UE (Italia, Germania, tarile nordice etc.); - Inexistenta unui sistem bine pus la punct pentru trasabilitatea deseurilor, fapt ce duce la blocarea importurilor in vederea procesarii, pe pricipiul waste-to-energy, privand astfel industria de profil din Romania de participarea competitiva pe piata UE; - Intarzieri in constructia de deponee ecologice, cu respectarea legislatiei europene; - Lipsa de fermitate a autoritatilor locale in implementarea masurilor de protectie a mediului prevazute in legislatie si acceptarea facila a unor proiecte guvernamentale in detrimentul celor propuse de industria privata de profil; - Amanarea taxei de depunere a deseurilor la groapa pana in 2017.