Efectele crizei. Unde vad consultantii solutii?
O scadere generalizata a cererii, generata de un orizont de asteptare prea putin optimist pare sa fie principala problema a companiilor semnalata de consultant, care a mentionat totodata ca iesirea de sub efectele negative ale crizei se va face numai printr-un management deschis catre inovatie.
“Iesirea din spirala descendenta se poate face fie cu ajutorul masurilor guvernamentale, fie prin influenta pozitiva a factorilor externi (cresterea investitiilor straine, a cererii externe sau a resurselor externe de finantare). Intrucat din ambele directii vestile nu sunt tocmai incurajatoare, ramane ca fiecare antrepenor sa gestioneze exclusiv pe cont propriu iesirea din criza”, a mai declarat Cernea.
El a mai spus ca acest lucru se poate traduce prin masuri specifice de „pilotaj” in conditii de “turbulenta” economica: reduceri de costuri, cash management eficient, restrangerea afacerii, sau chiar prin reinventarea business-ului. „Este nevoie de o deschidere totala a managementului in ceea ce priveste adoptarea si implementarea solutiilor posibile”, a tinut sa mentioneze oficialul Ensight.
„Negocierile asupra pretului vor deveni din ce in ce mai dure, la fel si negocierile privind intarzierile la plata. In industrie, orice companie este in acelasi timp client si furnizor. Provocarea unei companii este de a recastiga in calitate de client ceea ce a pierdut in calitate de furnizor. In sectorul de servicii, increderea in propria forta de munca trebuie sa constituie o prioritate, care reiese din statutul de corporate citizen”, a detaliat Jean-Pierre Vigroux (foto).
(Citeste si "Masuri fundamentale pe timp de criza")
Totusi, imprumutul de la Fondul Monetar International (FMI) a contribuit la evitarea unei caderi libere a economiei in acest an. In lipsa acestuia, sunt de parere consultantii finantarea deficitului bugetar nu ar fi fost posibila fara masuri radicale de ajustare a fiscalitatii, care ar fi impins si mai mult companiile mici si mijlocii spre faliment.
In plus, spune Cernea, acordul a permis restabilirea, chiar si partiala, a increderii investitorilor straini in economia romaneasca, cu efecte asteptate in ceea ce priveste stoparea iesirilor de capital si inversarea trendului ultimelor luni, de repatriere a capitalurilor straine.
„Pe termen mediu si lung insa, de felul in care sunt folositi acesti bani in aceasta perioada, depinde evolutia economiei romanesti peste 3-5 ani. In situatia in care aceste resurse nu se vor reflecta in mod inteligent in investitii care sa produca valoare adaugata ridicata, serviciul datoriei externe peste 5-6 ani va afecta negativ, poate intr-o masura si mai mare, mediul de afaceri romanesc, prin impunerea unui nivel de fiscalitate mult mai ridicat”, a detaliat Cernea.
In concluzie, cred consultantii, va trebui sa crestem suficient de mult incat sa nu ne afecteze returnarea acestui imprumut. „Dintr-o alta perspectiva, se poate afirma ca impactul crizei a fost doar amanat, printr-un pariu pe care Guvernul l-a facut cu economia romaneasca. Pierderea acestui pariu va insemna de fapt ca recesiunea va fi urmata nu de reviriment, ci de depresiune economica”, a mai spus consultantul Ensight.
Vigroux vede doar un ajutor indirect acordat IMM-urilor privind prin prisma imprumutului de la FMI, care are drept scop sustinerea economiei romanesti in ansamblu.
In ceea ce priveste finantarile acordate IMM-urilor de catre banci, oficialul Mazars a explicat ca nu trebuie uitat ca bancile se afla intr-o piata unde resursele sunt scumpe.
„Este suficient sa ne uitam la dobanzile oferite depunatorilor – sau ca aceste resurse devin si mai costisitoare datorita rezervelor obligatorii sau solvabilitatii celor imprumutati. Contrar a ceea ce se sustine, nu avem o lipsa de lichiditati, ci o lipsa de proiecte suficient de bune pentru a suporta finantari de 8% in euro sau de 16% in lei. In acest moment se impune cautarea de finantari din fonduri proprii, cu scopul de a spori credibilitatea unei cereri de sprijin financiar din partea unei banci”, a mai explicat managing partener-ul Mazars Romania.
Vigroux a spus ca aceasta situatie va mai dura cateva luni.
(Citeste si "Guvernul pluseaza la ajutoarele de stat pentru IMM-uri")
“Iesirea din spirala descendenta se poate face fie cu ajutorul masurilor guvernamentale, fie prin influenta pozitiva a factorilor externi (cresterea investitiilor straine, a cererii externe sau a resurselor externe de finantare). Intrucat din ambele directii vestile nu sunt tocmai incurajatoare, ramane ca fiecare antrepenor sa gestioneze exclusiv pe cont propriu iesirea din criza”, a mai declarat Cernea.
El a mai spus ca acest lucru se poate traduce prin masuri specifice de „pilotaj” in conditii de “turbulenta” economica: reduceri de costuri, cash management eficient, restrangerea afacerii, sau chiar prin reinventarea business-ului. „Este nevoie de o deschidere totala a managementului in ceea ce priveste adoptarea si implementarea solutiilor posibile”, a tinut sa mentioneze oficialul Ensight.
„Negocierile asupra pretului vor deveni din ce in ce mai dure, la fel si negocierile privind intarzierile la plata. In industrie, orice companie este in acelasi timp client si furnizor. Provocarea unei companii este de a recastiga in calitate de client ceea ce a pierdut in calitate de furnizor. In sectorul de servicii, increderea in propria forta de munca trebuie sa constituie o prioritate, care reiese din statutul de corporate citizen”, a detaliat Jean-Pierre Vigroux (foto).
(Citeste si "Masuri fundamentale pe timp de criza")
Totusi, imprumutul de la Fondul Monetar International (FMI) a contribuit la evitarea unei caderi libere a economiei in acest an. In lipsa acestuia, sunt de parere consultantii finantarea deficitului bugetar nu ar fi fost posibila fara masuri radicale de ajustare a fiscalitatii, care ar fi impins si mai mult companiile mici si mijlocii spre faliment.
In plus, spune Cernea, acordul a permis restabilirea, chiar si partiala, a increderii investitorilor straini in economia romaneasca, cu efecte asteptate in ceea ce priveste stoparea iesirilor de capital si inversarea trendului ultimelor luni, de repatriere a capitalurilor straine.
„Pe termen mediu si lung insa, de felul in care sunt folositi acesti bani in aceasta perioada, depinde evolutia economiei romanesti peste 3-5 ani. In situatia in care aceste resurse nu se vor reflecta in mod inteligent in investitii care sa produca valoare adaugata ridicata, serviciul datoriei externe peste 5-6 ani va afecta negativ, poate intr-o masura si mai mare, mediul de afaceri romanesc, prin impunerea unui nivel de fiscalitate mult mai ridicat”, a detaliat Cernea.
In concluzie, cred consultantii, va trebui sa crestem suficient de mult incat sa nu ne afecteze returnarea acestui imprumut. „Dintr-o alta perspectiva, se poate afirma ca impactul crizei a fost doar amanat, printr-un pariu pe care Guvernul l-a facut cu economia romaneasca. Pierderea acestui pariu va insemna de fapt ca recesiunea va fi urmata nu de reviriment, ci de depresiune economica”, a mai spus consultantul Ensight.
Vigroux vede doar un ajutor indirect acordat IMM-urilor privind prin prisma imprumutului de la FMI, care are drept scop sustinerea economiei romanesti in ansamblu.
In ceea ce priveste finantarile acordate IMM-urilor de catre banci, oficialul Mazars a explicat ca nu trebuie uitat ca bancile se afla intr-o piata unde resursele sunt scumpe.
„Este suficient sa ne uitam la dobanzile oferite depunatorilor – sau ca aceste resurse devin si mai costisitoare datorita rezervelor obligatorii sau solvabilitatii celor imprumutati. Contrar a ceea ce se sustine, nu avem o lipsa de lichiditati, ci o lipsa de proiecte suficient de bune pentru a suporta finantari de 8% in euro sau de 16% in lei. In acest moment se impune cautarea de finantari din fonduri proprii, cu scopul de a spori credibilitatea unei cereri de sprijin financiar din partea unei banci”, a mai explicat managing partener-ul Mazars Romania.
Vigroux a spus ca aceasta situatie va mai dura cateva luni.
(Citeste si "Guvernul pluseaza la ajutoarele de stat pentru IMM-uri")