Cum pot fi stimulate investitiile in Sanatate?
Din perspectiva pietei de asigurari, situatia sistemului public de Sanatate poate fi abordata in conditiile eficientizarii costurilor prin asumarea unor riscuri mai reduse. Astfel, din punct de vedere al temerilor mediatizate continuu se cunoaste o nevoie stringenta de schimbare pentru o solutia alternativa.
Ca urmare, potrivit unui studiu realizat in anul curent pe un esantion de 1.626 de romani de peste 18 ani prezentat de Theodor Alexandrescu (foto), director general MetLife Romania (fosta Alico), mai mult de 8,2% dintre respondenti se tem de boala, iar 7,3% de saracie si lipsa banilor. De asemenea, 80% dintre romani nu cunosc nivelul contributiei la Casa Nationala de Asigurari Sociale (CNAS), ceea ce evidentiaza o lipsa de informare si educare in randul populatiei.
In prezent, fluxul proceselor in sistemul medical porneste de la contribuabili ale caror contributii obligatorii ajung la CNAS. Contribuabilul apeleaza la servicii medicale, in general, pentru profilaxie, diagnostic, medicina primara sau tratament si reabilitare. De aici are loc un proces de decontare catre furnizorii de servicii medicale, de stat si privati, care, la randul lor, ofera beneficii populatiei.
"Astazi, se deconteaza pe baza unor liste fara legatura cu realitatea, printr-un management al fondurilor, iar evaluarea riscului de morbiditate nu exista propriu-zis. Aceste liste ar trebui realizate, insa, pe baza unor statistici reale de morbiditate, care sa evidentieze cum beneficiezi de servicii cand te imbolnavesti, pentru ca cele actuale au foarte multe lacune. De asemenea, exista o practica a furnizorilor sa aleaga serviciile care le acopera cel mai mult costurile", a afirmat Theodor Alexandrescu.
Punctele slabe in situatia actuala se observa in managementul deficitar al transferurilor de la CNAS si serviciile precare oferite de acestia din urma catre pacienti, care sunt "blocati" in sistem, a mai spus el.
Astfel, au aparut alternative ad-hoc in afara sistemului public. Pacientii au optat tot mai mult la furnizorii de servicii medicale private din tara sau catre furnizorii de servicii medicale din alte tari, precum Austria, Grecia etc. "Un spital din Austria ajunge sa incaseze aproximativ 500.000 de euro in fiecare luna de la pacientii romani".
Propunerile mediului privat pentru o alternativa reformata vizeaza reforma riscului de morbiditate si diversificarea resurselor de finantare a sistemului prin contributii voluntare stimulate fiscal. Se sustine, de asemenea, definirea unui pachet minim de servicii medicale pentru diagnosticul, tratamentul si reabilitarea unor afectiuni clasificate conform Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS).
"Dintr-un numar de 3.002 de categorii de afectiuni conform OMS, CNAS ar trebui sa le deconteze pe toate. In prezent, undeva la 30% dintre acestea sunt acoperite, in lipsa calitatii actului medical", a spus seful MetLife Romania.
In aceste conditii, posibilitatea de a deconta acest pachet cu CNAS sau o casa privata de asigurari de sanatate in functie de optiunea voluntara a pacientului ar echilibra putin situatia, pentru ca transferul unor sume de bani catre o casa privata ar muta si o parte din risc, cu privire la partea financiara.
Rolul acestor modificari este de a sustine eficientizarea resurselor, arata seful MetLife, dar si un control adecvat al calitatii. Evaluarea, ratingul institutiilor si al medicilor va sta, totodata, la baza contractarii furnizorilor catre casele private de asigurari de sanatate. "Ar trebui sa existe o competitie intre furnizori si intre medici, precum si intre casa privata de asigurari de sanatate si CNAS, ceea ce ar conduce la o crestere a starii de sanatate a populatiei. In prezent aceasta se deterioareaza, desi banii alocati sanatatii cresc", a spus Theodor Alexandrescu.
Competitia va fi creata in momentul in cand componenta privata se va dezvolta, insa aceasta necesita investitii semnificative, cu un obiectiv de recuperare de 5 pana la 7 ani.
Forma de finantare propusa de MetLife urmareste traseul fondurilor colectati de la contribuabili - prime colectate prin asigurari obligatorii sau optionale - catre Case de asigurari de sanatate private sau de stat, proces urmat de decontarea in raport cu normele Organizatiei Mondiale a Comertului (OMS) catre furnizorii de servicii medicale privati si de stat. Acestia, la randul lor, vor oferi servicii de calitate pacientilor pe baza managementului riscului si al morbiditatii prin directionarea resurselor in functie de nevoi.
Ca urmare, planul vizeaza managementul privat al banilor platiti, crearea ghidurilor terapeutice ca baza de evaluare a calitatii, diversificarea resurselor de finantare a sistemului prin alternativa voluntara si introducerea fisei electronice a pacientului.
Ca urmare, potrivit unui studiu realizat in anul curent pe un esantion de 1.626 de romani de peste 18 ani prezentat de Theodor Alexandrescu (foto), director general MetLife Romania (fosta Alico), mai mult de 8,2% dintre respondenti se tem de boala, iar 7,3% de saracie si lipsa banilor. De asemenea, 80% dintre romani nu cunosc nivelul contributiei la Casa Nationala de Asigurari Sociale (CNAS), ceea ce evidentiaza o lipsa de informare si educare in randul populatiei.
In prezent, fluxul proceselor in sistemul medical porneste de la contribuabili ale caror contributii obligatorii ajung la CNAS. Contribuabilul apeleaza la servicii medicale, in general, pentru profilaxie, diagnostic, medicina primara sau tratament si reabilitare. De aici are loc un proces de decontare catre furnizorii de servicii medicale, de stat si privati, care, la randul lor, ofera beneficii populatiei.
"Astazi, se deconteaza pe baza unor liste fara legatura cu realitatea, printr-un management al fondurilor, iar evaluarea riscului de morbiditate nu exista propriu-zis. Aceste liste ar trebui realizate, insa, pe baza unor statistici reale de morbiditate, care sa evidentieze cum beneficiezi de servicii cand te imbolnavesti, pentru ca cele actuale au foarte multe lacune. De asemenea, exista o practica a furnizorilor sa aleaga serviciile care le acopera cel mai mult costurile", a afirmat Theodor Alexandrescu.
Punctele slabe in situatia actuala se observa in managementul deficitar al transferurilor de la CNAS si serviciile precare oferite de acestia din urma catre pacienti, care sunt "blocati" in sistem, a mai spus el.
Astfel, au aparut alternative ad-hoc in afara sistemului public. Pacientii au optat tot mai mult la furnizorii de servicii medicale private din tara sau catre furnizorii de servicii medicale din alte tari, precum Austria, Grecia etc. "Un spital din Austria ajunge sa incaseze aproximativ 500.000 de euro in fiecare luna de la pacientii romani".
Propunerile mediului privat pentru o alternativa reformata vizeaza reforma riscului de morbiditate si diversificarea resurselor de finantare a sistemului prin contributii voluntare stimulate fiscal. Se sustine, de asemenea, definirea unui pachet minim de servicii medicale pentru diagnosticul, tratamentul si reabilitarea unor afectiuni clasificate conform Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS).
"Dintr-un numar de 3.002 de categorii de afectiuni conform OMS, CNAS ar trebui sa le deconteze pe toate. In prezent, undeva la 30% dintre acestea sunt acoperite, in lipsa calitatii actului medical", a spus seful MetLife Romania.
In aceste conditii, posibilitatea de a deconta acest pachet cu CNAS sau o casa privata de asigurari de sanatate in functie de optiunea voluntara a pacientului ar echilibra putin situatia, pentru ca transferul unor sume de bani catre o casa privata ar muta si o parte din risc, cu privire la partea financiara.
Rolul acestor modificari este de a sustine eficientizarea resurselor, arata seful MetLife, dar si un control adecvat al calitatii. Evaluarea, ratingul institutiilor si al medicilor va sta, totodata, la baza contractarii furnizorilor catre casele private de asigurari de sanatate. "Ar trebui sa existe o competitie intre furnizori si intre medici, precum si intre casa privata de asigurari de sanatate si CNAS, ceea ce ar conduce la o crestere a starii de sanatate a populatiei. In prezent aceasta se deterioareaza, desi banii alocati sanatatii cresc", a spus Theodor Alexandrescu.
Competitia va fi creata in momentul in cand componenta privata se va dezvolta, insa aceasta necesita investitii semnificative, cu un obiectiv de recuperare de 5 pana la 7 ani.
Forma de finantare propusa de MetLife urmareste traseul fondurilor colectati de la contribuabili - prime colectate prin asigurari obligatorii sau optionale - catre Case de asigurari de sanatate private sau de stat, proces urmat de decontarea in raport cu normele Organizatiei Mondiale a Comertului (OMS) catre furnizorii de servicii medicale privati si de stat. Acestia, la randul lor, vor oferi servicii de calitate pacientilor pe baza managementului riscului si al morbiditatii prin directionarea resurselor in functie de nevoi.
Ca urmare, planul vizeaza managementul privat al banilor platiti, crearea ghidurilor terapeutice ca baza de evaluare a calitatii, diversificarea resurselor de finantare a sistemului prin alternativa voluntara si introducerea fisei electronice a pacientului.