Taierea cheltuielilor - drastica, nepopulara, dar necesara
Desi drastice si nepopulare, reducerile de cheltuieli anuntate de presedintele Traian Basescu erau absolut necesare pentru dezvoltarea viitoare a economiei romanesti, sustin economistii, adaugand ca aceste decizii trebuiau sa fie luate chiar mai devreme.
„Orice masura ar fi fost luata ar fi fost dureroasa si nepopulara. Acest lucru a fost amplificat de amanarea masurilor corective in perioadele de avant economic. Sa nu se ia nicio masura ar fi inrautatit dramatic situatia pe termen lung a Romaniei”, atrage atentia Lucian Anghel (foto), economistul-sef al Bancii Comerciale Romane.
Sub presiunea Fondului Monetar International, guvernul avea de ales intre doua variante: majorarea cotei unice de la 16% la 20% si a TVA de la 19% la 25% sau reducerea semnificativa a cheltuielilor bugetare. Presedintele Traian Basescu a ales varianta reducerilor de cheltuieli, numind-o “varianta de incredere”, acceptata, in final, si de reprezentantii FMI.
“Probabil ca aceste masuri nu sunt suficiente, insa sunt deosebit de utile pentru reluarea sanatoasa a cresterii economice cat mai repede”, explica Nicolae Chidesciuc, economistul-sef al ING Bank Romania.
Economistii ING considera ca masurile care implica reducerea cheltuielilor bugetare sunt semnificativ mai bune fata de majorarea taxelor din punctul de vedere al perspectivelor activitatii economice pe termen mediu si lung.
“Una din variante era varianta neincrederii si aceasta inseamna cresterea TVA de la 19% la 24%, cresterea cotei unice de la 16% la 20% si reducerea salariilor in sectorul bugetar cu 20%, pentru a ne putea incadra intr-un deficit bugetar de 6-7%, 6-8% din Produsul Intern Brut. A doua varianta era varianta increderii, in care Guvernul sa-si continue programele de restructurare masiva a cheltuielilor. (...) Pe varianta a doua, varianta increderii in capacitatea Guvernului, a Parlamentului si a institutiilor statului roman de a continua procesele de reforma, se va merge in continuare”, a declarat joi Traian Basescu.
In acest context, sporirea productivitatii muncii ramane una dintre putinele alternative pe care le mai are economia romaneasca pentru a ramane atractiva.
„Solutia este cresterea in continuare a productivitatii muncii, astfel incat economia nationala sa ramana atractiva. Daca solutiile de ajustare reusesc sa tina deficitul bugetar in limita nivelului tintit prin acordul cu FMI, riscul de tara si perceptia investitorilor se pot imbunatati”, explica Rozalia Pal, economistul-sef al UniCredit Tiriac Bank.
Presedintele Traian Basescu a revenit ieri cu alte declaratiii, spunand ca, in 2010, urmare a datoriilor pe care Romania le-a contractat in 2007, in 2008 si la inceputul lui 2009, bugetul de stat are de platit suma de 10,007 miliarde euro.
„Orice masura ar fi fost luata ar fi fost dureroasa si nepopulara. Acest lucru a fost amplificat de amanarea masurilor corective in perioadele de avant economic. Sa nu se ia nicio masura ar fi inrautatit dramatic situatia pe termen lung a Romaniei”, atrage atentia Lucian Anghel (foto), economistul-sef al Bancii Comerciale Romane.
Sub presiunea Fondului Monetar International, guvernul avea de ales intre doua variante: majorarea cotei unice de la 16% la 20% si a TVA de la 19% la 25% sau reducerea semnificativa a cheltuielilor bugetare. Presedintele Traian Basescu a ales varianta reducerilor de cheltuieli, numind-o “varianta de incredere”, acceptata, in final, si de reprezentantii FMI.
“Probabil ca aceste masuri nu sunt suficiente, insa sunt deosebit de utile pentru reluarea sanatoasa a cresterii economice cat mai repede”, explica Nicolae Chidesciuc, economistul-sef al ING Bank Romania.
Economistii ING considera ca masurile care implica reducerea cheltuielilor bugetare sunt semnificativ mai bune fata de majorarea taxelor din punctul de vedere al perspectivelor activitatii economice pe termen mediu si lung.
“Una din variante era varianta neincrederii si aceasta inseamna cresterea TVA de la 19% la 24%, cresterea cotei unice de la 16% la 20% si reducerea salariilor in sectorul bugetar cu 20%, pentru a ne putea incadra intr-un deficit bugetar de 6-7%, 6-8% din Produsul Intern Brut. A doua varianta era varianta increderii, in care Guvernul sa-si continue programele de restructurare masiva a cheltuielilor. (...) Pe varianta a doua, varianta increderii in capacitatea Guvernului, a Parlamentului si a institutiilor statului roman de a continua procesele de reforma, se va merge in continuare”, a declarat joi Traian Basescu.
In acest context, sporirea productivitatii muncii ramane una dintre putinele alternative pe care le mai are economia romaneasca pentru a ramane atractiva.
„Solutia este cresterea in continuare a productivitatii muncii, astfel incat economia nationala sa ramana atractiva. Daca solutiile de ajustare reusesc sa tina deficitul bugetar in limita nivelului tintit prin acordul cu FMI, riscul de tara si perceptia investitorilor se pot imbunatati”, explica Rozalia Pal, economistul-sef al UniCredit Tiriac Bank.
Presedintele Traian Basescu a revenit ieri cu alte declaratiii, spunand ca, in 2010, urmare a datoriilor pe care Romania le-a contractat in 2007, in 2008 si la inceputul lui 2009, bugetul de stat are de platit suma de 10,007 miliarde euro.