Romania vs alte state
Fata de celelalte doua tari din UE care au apelat la ajutorul FMI, Romania are o datorie externa semnificativ mai redusa. Daca in Ungaria ponderea datoriei externe in PIB se apropia de 100% anul trecut, in Letonia era chiar mai mare, de aproximativ 140% din PIB la jumatatea lui 2008, scrie NewsIn.
Datoria externa pe termen mediu si lung a Romaniei a ajuns la 50,5 miliarde euro la finalul lunii ianuarie, in crestere cu 0,9% fata de decembrie 2008. Datoria statului reprezinta doar 10,9 miliarde euro, respectiv 21,6% din datoria externa totala. Datoria pe termen scurt a Romaniei este de aproximativ 24 miliarde euro. In 2008, PIB-ul Romaniei a fost de 503,959 miliarde lei (136,8 miliarde euro) in intregul an.
La capitolul deficit de cont curent, Ungaria sta mai bine decat Romania, cu un dezechilibru de 6-7% din PIB la nivelul anului trecut. Letonia, in schimb, se plasa peste 15% din PIB in 2008, an in care Romania a inceput corectarea deficitului extern, ajungand aproape de 12% din PIB.
In ceea ce priveste devalorizarea monedei nationale, Romania are un avantaj in fata Ungariei, in conditiile in care leul a pierdut mai putin teren in fata euro in ultimele luni, comparativ cu forintul.
In schimb, Letonia tinteste, prin politica sa monetara, un anumit nivel al cursului, ceea ce a insemnat, in ultima vreme, eforturi masive depuse de banca centrala pentru mentinerea monedei nationale in intervalul impus.
Mai exact, in cazul Letoniei, tinta bancii centrale este stabilitatea externa a monedei nationale, adica fixarea lats-ului in raport cu euro la o paritate de aproximativ 0,7 lati/euro. Limitele fluctuatiilor normale in jurul ratei fixe sunt de plus sau minus un punct procentual. Banca Letoniei intervine cand rata de schimb depaseste limitele fluctuatiei normale.
Un alt aspect important este indatorarea in valuta, care in cazul Romaniei depaseste usor 20% din PIB si jumatate din totalul creditului. Tabloul arata mai dramatic in cazul Letoniei, unde numai imprumuturile in valuta depasesc valoarea PIB-ului tarii, iar creditul total se plaseaza la aproximativ 120% din PIB. In Ungaria, ponderea imprumuturilor in valuta in total credite de aproximativ 60%.
Asul din maneca Romaniei, in privinta stabilitatii sistemului bancar, sta in nivelul rezervelor minime obligatorii (RMO) pe care bancile le constituie la BNR. Pana nu demult, mentinerea acestora la un nivel foarte ridicat facea subiectul criticilor bancherilor din Romania, deoarece banii astfel blocati in rezerve nu puteau fi folositi pentru a da mai multe credite. In prezent, RMO-urile constituie plasa de siguranta pentru sistemul bancar.
Romania este singurul stat din UE cu un nivel al RMO atat de ridicat, de 40% la pasivele in valuta si de 18% pentru pasivele in lei. In zona euro, nivelul RMO este de 2%. Spre finalul anului trecut, Ungaria a redus nivelul RMO de la 5 la 2%.
De precizat ar fi si faptul ca solvabilitatea bancilor din Romania este mult mai ridicata decat a institutiilor de credit din alte state europene. Desi in usoara scadere, indicatorul de plaseaza in continuare la un confortabil 12%, in conditiile in care nivelul recomandat este de 8%.
Fondurile europene, care ar trebui sa intre in Romania pana in 2014, insumand aproximativ 30 miliarde euro, ar putea constitui un avantaj important, daca ar fi suficient exploatat.
Potrivit estimarilor oficiale, pe care se bazeaza si negocierile actuale cu FMI, fondurile europene intrate in acest an in Romania nu vor depasi un miliard de euro, dupa ce s-au plasat la aproximativ un sfert din aceasta suma in 2008.
Datoria externa pe termen mediu si lung a Romaniei a ajuns la 50,5 miliarde euro la finalul lunii ianuarie, in crestere cu 0,9% fata de decembrie 2008. Datoria statului reprezinta doar 10,9 miliarde euro, respectiv 21,6% din datoria externa totala. Datoria pe termen scurt a Romaniei este de aproximativ 24 miliarde euro. In 2008, PIB-ul Romaniei a fost de 503,959 miliarde lei (136,8 miliarde euro) in intregul an.
La capitolul deficit de cont curent, Ungaria sta mai bine decat Romania, cu un dezechilibru de 6-7% din PIB la nivelul anului trecut. Letonia, in schimb, se plasa peste 15% din PIB in 2008, an in care Romania a inceput corectarea deficitului extern, ajungand aproape de 12% din PIB.
In ceea ce priveste devalorizarea monedei nationale, Romania are un avantaj in fata Ungariei, in conditiile in care leul a pierdut mai putin teren in fata euro in ultimele luni, comparativ cu forintul.
In schimb, Letonia tinteste, prin politica sa monetara, un anumit nivel al cursului, ceea ce a insemnat, in ultima vreme, eforturi masive depuse de banca centrala pentru mentinerea monedei nationale in intervalul impus.
Mai exact, in cazul Letoniei, tinta bancii centrale este stabilitatea externa a monedei nationale, adica fixarea lats-ului in raport cu euro la o paritate de aproximativ 0,7 lati/euro. Limitele fluctuatiilor normale in jurul ratei fixe sunt de plus sau minus un punct procentual. Banca Letoniei intervine cand rata de schimb depaseste limitele fluctuatiei normale.
Un alt aspect important este indatorarea in valuta, care in cazul Romaniei depaseste usor 20% din PIB si jumatate din totalul creditului. Tabloul arata mai dramatic in cazul Letoniei, unde numai imprumuturile in valuta depasesc valoarea PIB-ului tarii, iar creditul total se plaseaza la aproximativ 120% din PIB. In Ungaria, ponderea imprumuturilor in valuta in total credite de aproximativ 60%.
Asul din maneca Romaniei, in privinta stabilitatii sistemului bancar, sta in nivelul rezervelor minime obligatorii (RMO) pe care bancile le constituie la BNR. Pana nu demult, mentinerea acestora la un nivel foarte ridicat facea subiectul criticilor bancherilor din Romania, deoarece banii astfel blocati in rezerve nu puteau fi folositi pentru a da mai multe credite. In prezent, RMO-urile constituie plasa de siguranta pentru sistemul bancar.
Romania este singurul stat din UE cu un nivel al RMO atat de ridicat, de 40% la pasivele in valuta si de 18% pentru pasivele in lei. In zona euro, nivelul RMO este de 2%. Spre finalul anului trecut, Ungaria a redus nivelul RMO de la 5 la 2%.
De precizat ar fi si faptul ca solvabilitatea bancilor din Romania este mult mai ridicata decat a institutiilor de credit din alte state europene. Desi in usoara scadere, indicatorul de plaseaza in continuare la un confortabil 12%, in conditiile in care nivelul recomandat este de 8%.
Fondurile europene, care ar trebui sa intre in Romania pana in 2014, insumand aproximativ 30 miliarde euro, ar putea constitui un avantaj important, daca ar fi suficient exploatat.
Potrivit estimarilor oficiale, pe care se bazeaza si negocierile actuale cu FMI, fondurile europene intrate in acest an in Romania nu vor depasi un miliard de euro, dupa ce s-au plasat la aproximativ un sfert din aceasta suma in 2008.