Ce s-ar intampla cu Romania in cazul unui soc financiar?
Un faliment necontrolat al Greciei sau agravarea crizei intr-o alta economie din zona euro (Italia, Portugalia, Franta) ar declansa o unda de soc care va afecta cu certitudine si Romania, prin escaldarea costurilor de imprumut.
Aici intervine vulnerabilitatea legata de maturitatea datoriei publice, dupa cum spune economistul ING Bank, Vlad Muscalu. Daca socul din pietele extere ar dura cateva luni sau chiar un an, Romania ar fi fortata sa isi refinanteze jumatate din datorie in acest interval, la costuri mult mai mari.
La sfarsitul lui decembrie, datoria externa totala a Romaniei se cifra la 98,6 miliarde euro, ceea ce inseamna ca, in cazul unui scenariu negativ, Ministerul de Finante ar fi fortat sa rostogoleasca circa 25 miliarde euro, adica serviciul datoriei pe termen scurt, la dobanzi peste medie.
in plus, un soc major, ca urmare a escaladarii puternice a ratelor de imprumut, ar obliga Banca Centrala sa deblocheze rezerva valutara, in speranta ca dobanzile vor ateriza la niveluri decente, sau sa apeleze din nou la banii de la FMI.
”Maturitatea datoriei publice este o vulnerabilitate, numai ca trebuie sa luam in considerare faptul ca rezerva BNR este confortabila si este suficienta in raport cu datoria publica pe termen scurt”, crede Melania Hancila.
La sfarsitul anului, rezervele valutare ale BNR erau de circa 33 miliarde euro, ceea ce inseamna ca refinantarea din rezerve a serviciului datoriei pe termen scurt ar evapora 75% din averea valutara a Bancii Centrale.
Aceasta vulnerabilitate a Romaniei a fost semnalata de bancile de investitii straine inca din 2008 si a fost unul dintre motivele pentru care statul roman si BNR au dorit incheierea acordului cu FMI.
Situatia nu s-a modificat semnificativ fata de acea perioada, tinand cont ca suntem cea mai vulnerabila tara din Uniunea Europeana.
Vlad Muscalu atrage atentia ca la acest indicator se uita toti creditorii Romaniei si prin urmare ne penalizeaza prin dobanzi mai mari.
”Chiar si pe piata locala se tine cont de aceasta vulnerabilitate, dar aici puterea de negociere a MFP estompeaza putin acest lucru”, conchide Muscalu.
Aici intervine vulnerabilitatea legata de maturitatea datoriei publice, dupa cum spune economistul ING Bank, Vlad Muscalu. Daca socul din pietele extere ar dura cateva luni sau chiar un an, Romania ar fi fortata sa isi refinanteze jumatate din datorie in acest interval, la costuri mult mai mari.
La sfarsitul lui decembrie, datoria externa totala a Romaniei se cifra la 98,6 miliarde euro, ceea ce inseamna ca, in cazul unui scenariu negativ, Ministerul de Finante ar fi fortat sa rostogoleasca circa 25 miliarde euro, adica serviciul datoriei pe termen scurt, la dobanzi peste medie.
in plus, un soc major, ca urmare a escaladarii puternice a ratelor de imprumut, ar obliga Banca Centrala sa deblocheze rezerva valutara, in speranta ca dobanzile vor ateriza la niveluri decente, sau sa apeleze din nou la banii de la FMI.
”Maturitatea datoriei publice este o vulnerabilitate, numai ca trebuie sa luam in considerare faptul ca rezerva BNR este confortabila si este suficienta in raport cu datoria publica pe termen scurt”, crede Melania Hancila.
La sfarsitul anului, rezervele valutare ale BNR erau de circa 33 miliarde euro, ceea ce inseamna ca refinantarea din rezerve a serviciului datoriei pe termen scurt ar evapora 75% din averea valutara a Bancii Centrale.
Aceasta vulnerabilitate a Romaniei a fost semnalata de bancile de investitii straine inca din 2008 si a fost unul dintre motivele pentru care statul roman si BNR au dorit incheierea acordului cu FMI.
Situatia nu s-a modificat semnificativ fata de acea perioada, tinand cont ca suntem cea mai vulnerabila tara din Uniunea Europeana.
Vlad Muscalu atrage atentia ca la acest indicator se uita toti creditorii Romaniei si prin urmare ne penalizeaza prin dobanzi mai mari.
”Chiar si pe piata locala se tine cont de aceasta vulnerabilitate, dar aici puterea de negociere a MFP estompeaza putin acest lucru”, conchide Muscalu.