În portofoliul JT la nivel global se află branduri precum Winston, Camel, Sobranie, Ploom sau Evo. JT a avut în 2024 venituri de 3,14 trilioane yeni (17,6 mld. euro) și un profit de 179,2 mld. yeni (1 mld. euro), afectat negativ de un provizion pentru pierderi din litigii de 375 mld. yeni (2,11 mld. euro)
JTI – divizia internațională a businessului JT – este al treilea cel mai mare jucător global din industria globală a tutunului din punct de vedere al vânzărilor, ocupând același loc și în România, cu o cotă de aproximativ 30% din piață.
”Vrem să reducem riscurile pe cât de mult posibil, însă aproape nimic în această viață nu este 100% lipsit de riscuri. O parte din acești constituenți (n.r. cu efecte negative asupra sănătății) se găsesc în mod natural în tutun, așa că ei vor exista în continuare”, spune Ian Jones, Vicepreședinte, Scientific Product Assessment Centre, JT.
El vede însă și soluții care din punct de vedere științific ar putea să fie posibile, problema fiind însă că acestea fie au nevoie de foarte mult timp, fie nu ar avea sens din punct de vedere al costurilor.
”Teoretic, eliminarea substanțelor ar putea să fie posibilă printr-un proces îndelungat de selecție și reproducere al plantei de tutun. Practic, ele ar trebui eliminate din tutun de la bun început. Ar fi însă nevoie de un tip îndelungat pentru a putea spera că acest lucru se poate realiza. Desigur, mai poate exista soluția de modificare genetică a plantelor, dar este binecunoscut faptul că oamenii în general sunt împotriva alterării genetice a produselor pe care le folosesc”, menționează Jones.
Nu în ultimul rând, o altă soluție teoretică ar fi tratarea chimică a tutunului, însă chiar și dacă știința ar avansa astfel încât să permită realizarea acestui lucru, procesul ar fi fără îndoială unul extrem de costisitor, mai ales având în vedere că la nivel mondial se consumă anual 6 trilioane de țigarete.
Japonezii de la JT susțin că aparatele de încălzire a tutunului din gama Ploom au redus deja cu 90-95% substanțele nocive emise. În loc să îl ardă, astfel de aparate încălzesc tutunul la o temperatură suficient de ridicată pentru a crea vapori.
”Acest procent a fost atins într-un timp relativ scurt în primul rând datorită faptului că simpla eliminare a combustiei reduce puternic substanțele nocive emise. Încercăm mereu să atingem un nivel mai ridicat, dar nimic nu e fără riscuri în acestă viață, nici lucruri precum șofatul sau consumul de zahăr sau sare”, spune Jones.
Ce spun autoritățile și instituțiile de cercetare despre produsele de încălzire a tutunului
Discuțiile despre efectele produselor de încălzire a tutunului (HTP – Heated Tobacco Products) asupra sănătății stârnesc reacții diverse în rândul cercetătorilor și al reprezentanților autorităților care se ocupă de reglementarea industriei.
De exemplu, Comitetul pentru controlul tutunului al Societății Europene de Pneumologie subliniază că în ciuda reducerii cu 90-95% a substanțelor nocive, HTP pot emite niveluri substanțiale de nitrozamine cancerigene specifice tutunului, iritanți și potențiali agenți cancerigeni.
Alte luări de poziție cu privire la dispozitivelor de încălzire a tutunului:
„Comparativ cu fumul de țigară, produsele din tutun care se consumă prin încălzire sunt susceptibile să expună utilizatorii și persoanele din jur la niveluri mai scăzute de particule și de substanțe nocive sau potențial nocive.”
Public Health England, Raport de evaluare, 2022
„Reducerea confirmată aici a nivelurilor de toxine relevante – cu aproximativ 80–99% – este substanțială, ceea ce ridică întrebarea pertinentă privind posibilele riscuri de sănătate reduse.”
Institutul Federal pentru Evaluarea Riscurilor (BfR), Germania, 2018
„Emisiile generate de produsele din tutun încălzit conțin, în general, niveluri mai scăzute de substanțe nocive decât fumul provenit din țigările obișnuite. Totuși, FDA nu consideră că produsele din tutun încălzit sunt sigure. [...] Sunt necesare cercetări suplimentare.”
Administrația pentru Alimente și Medicamente (FDA), 2021
„În prezent nu există dovezi concludente că produsele din tutun încălzit sunt mai puțin dăunătoare decât țigările. [...] O analiză sistematică din 2022 a studiilor clinice aleatorii a concluzionat că, deși utilizatorii de produse din tutun încălzit au probabil o expunere mai scăzută la substanțe toxice/cancerigene comparativ cu fumătorii de țigări, aceasta rămâne totuși mai ridicată decât la persoanele care nu folosesc deloc produse din tutun.”
Institutul Canadian de Sănătate și Cercetare, 2022
Japonia va fi prima țară în care țigările clasice vor fi depășite. Românii preferă în continuare țigările clasice
Japonia va fi, cel mai probabil, prima țară din lume în care dispozitivele RRP, sau ”Produsele cu Risc Redus”, așa cum industria tutunului le numește, vor depăși produsele pe bază de tutun ars.
”Segmentul HTS (n.red. Heated Tobacco Sticks) a ajuns deja la 43% în Japonia, iar tendința este de continuare a creșterii. Nu pot estima când se va întâmpla exact, dar pare clar că Japonia va fi prima țară în care acestea vor trece de nivelul de 50% din piață”, a declarat Takayuki Shimomura, Vicepreședinte, Investor & Media Relations Division, JT.
În schimb, românii preferă în continuare să fumeze țigări clasice, dispozitivele RRP având o cotă mică în comparație cu alte țări, de aproximativ 10% din piața tutunului.
Totuși, numărul mare de fumători din România face din țara noastră o piață importantă pentru JTI. Mai exact, România intră în top 10 țări care generează cele mai mari vânzări în portofoliul JTI.
Acesta este și unul dintre motivele pentru care România a fost inclusă de JTI, luna aceasta, într-unul dintre primele valuri de țări în care noul dispozitiv de încălzire a tutunului, Ploom Aura, a început să fie comercializat.
Takayuki Shimomura spune că pentru JTI este dificil să definească în mod clar care tip de consumator de tutun – fumătorii de țigări clasice sau utilizatorii dispozitivelor de încălzire a tutunului – reprezintă un generator mai mare de profit pentru companie.
”Având în vedere că accizele asupra tutunului au un impact foarte mare asupra prețului, situația diferă de la o țară la alta. De exemplu, în țările unde accizele pentru dispozitivele HTS sunt mai mici, profitabilitatea este mai mare pe acest segment. Totuși, există și costuri mai mari pe segmentul de HTS – de exemplu cele de marketing. Investim în acest sens deoarece deși la nivel global consumul de tutun este în scădere, piața produselor HTS este pe un trend clar de creștere și vrem să ne poziționăm favorabil în acest sens”, spune Shimomura
Mai ales în România, tutunul reprezintă o importantă sursă de bani în bugetul de stat. Mai exact, între 70 și 80% din costul unui pachet de țigări se duce în vistieria statului prin accize. În luna august, Guvernul Bolojan a majorat cu încă 3 procente accizele la țigări și produse alternative fără ardere.
