Guvernatorul Mugur Isărescu a vorbit despre noile modificări propuse legate de pensii, răspunzând unor îngrijorări din spațiul public legate de gestionarea fondurilor și acuzațiile că ar fi fost „confiscate” sume din aceste economii. Isărescu spune că, acestea nu funcționează precum un depozit bancar, iar că Autoritatea de Supraveghere Financiară trebuie să explice mai bine cum funcționează pensiile private.
„Nu se confiscă nimic, pensiile nu sunt depozite bancare. Hai să fim serioși și să ne uităm și în alte țări: noi nu am inventat sistemul de pensii. Aceste discuții sunt vechi, de pe vremea anilor 2000”, a declarat Mugur Isărescu.
El a adăugat că sistemul de pensii nu funcționează ca un depozit bancar, iar comparațiile cu astfel de conturi sunt nefondate.
Isărescu a mai punctat că „Ministerul de Finanțe oferă dobânzi mai bune decât băncile” pentru aceste fonduri, ceea ce arată o gestionare responsabilă a resurselor.
Cum s-a ajuns la scandalul retragerii banilor din contul pensiilor private?
Proiectul de lege prin care românii nu-și mai pot retrage integral banii din fondurile de pensii private a stârnit nemulțumire în rândul celor obișnuiți cu „un cadou” financiar atunci când ajung la vârsta de pensionare. Totuși, proiectul Guvernului, prin care românii își vor putea scoate banii eșalonat, are mai mult „sens” economic, atât pentru populație, cât și pentru stat, subliniază specialiștii consultați de wall-street.ro. Practic, românii vor primi o sumă egală lunar, ceea ce previne cheltuirea rapidă a economiilor acumulate, iar statul nu va fi „muls” de bani după epuizarea acestora.
Retragerea banilor din pensiile private s-ar putea modifica în urma unui proiect care a stârnit nemulțumiri în spațiul public. Mai exact, noul proiect prevede că pensiile private nu vor mai putea fi retrase integral, la momentul pensionării, așa cum se poate acum. Proiectul va reglementa atât pensiile obligatorii Pilon II, cât și pe cele facultative, Pilon III. Conform propunerii, românii vor putea alege între două opțiuni la pensionare: retrageri lunare programate pe o perioadă de 10 ani sau pensie viageră, plătită pe tot parcursul vieții.
Între timp, Premierul Ilie Bolojan a cerut amânarea proiectului. Asta înseamnă că legea ar mai putea suferi modificări înainte de a ajunge să fie adoptat.
Cum a reacționat populația la noul proiect de lege?
Românii nu au îmbrățișat planul de modificare a retragerii pensiilor, pregătit de Guvernul Bolojan. Aceștia s-au arătat indignați că „nu au opțiunea de a beneficia cum doresc de banii lor”, acuzând că noul guvern vrea să pună o frână propriilor economii.
Totuși, aici trebuie să nu ignorăm comportamentele financiare ale românilor, țara noastră fiind clasată pe ultimele locuri în Uniunea Europeană în ceea ce privește nivelul de educație financiară. Astfel, într-o Românie unde filozofia este „Am merțan, dar stau la garsonieră”, o lege prin care banii vin eșalonați ar putea descuraja consumerismul.
Chiar dacă această lege este una nepopulară, este una necesară, care trebuia să vină încă în urmă cu câțiva ani, explică Radu Crăciun, președintele Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR). Această modificare are, pe lângă rolul de a modifica comportamentul financiar al românilor, un scop strategic, fiind și una dintre condițiile pentru aderarea la OCDE.
”Este foarte bine că această lege a venit acum, așa era și în plan. Legea trebuia să existe de ani de zile, era veriga lipsă: știam cum se fac contribuțiile, cum se investește, dar nu știam cum plătim – era necesară o lege care să clarifice acest lucru. De asemenea, legea vine și în contextul aderări României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD)”, a declarat Radu Crăciun.
