Industria esteticii medicale se confruntă cu cea mai mare provocare din ultimul deceniu. Inflația, crizele geopolitice și piața invadată de produse contrafăcute pun presiune pe clinici și pe pacienți deopotrivă. În acest context, întrebarea-cheie devine: alegem cantitatea și iluzia reducerilor sau calitatea și siguranța pe termen lung?
Estetica medicală, una dintre industriile cu cea mai mare creștere în ultimii ani, traversează acum o perioadă de instabilitate fără precedent. Pe de o parte, cererea rămâne ridicată, întrucât oamenii continuă să investească în încrederea de sine chiar și în vremuri dificile. Pe de altă parte, lanțurile de aprovizionare și costurile ridicate pun o presiune uriașă pe clinicile care vor să mențină standarde înalte.
- Războaiele și blocajele logistice au dus la lipsa unor materiale esențiale. Un exemplu este războiul din Israel, unul dintre principalele incubatoare pentru echipamentele și laserele din industria estetică.
- Inflația și criza economică au schimbat dinamica prețurilor. Produse precum acidul hialuronic sau toxina botulinică pot fi cumpărate cu câteva zeci de euro în piețe emergente, dar la calitate incertă, în timp ce brandurile certificate și sigure sunt tot mai scumpe.
- Invazia de produse contrafăcute, în special din Asia, creează un risc major pentru cei care apelează la proceduri estetice și o concurență neloială pentru cei care aleg să lucreze doar cu furnizori acreditați. Injecțiile la prețuri suspect de mici ascund adesea materiale neverificate și proceduri realizate fără standarde medicale.
- Piața se polarizează: pe de o parte, sunt cei care aleg să investească în calitate și transparență, iar pe de altă parte, cei care atrag doar prin preț, fără să ofere calitate. Filmarea se face insă in mod natural, deoarece în cazul produselor de calitate slabă, rezultatele nu există sau sunt mult sub așteptări.
- Majorarea TVA-ului adaugă presiune suplimentară asupra costurilor de operare ale clinicilor: materialele, importurile, serviciile auxiliare devin mai scumpe. În mod firesc, aceste ajustări se reflectă și în prețurile finale, deoarece nimeni nu are cum să absoarbă diferența din resurse proprii fără a afecta calitatea serviciilor, astfel că majorarea devine o consecință inevitabilă a contextului economic.
Diferența între o clinică medicală și un salon ieftin
Una dintre cele mai mari provocări ale industriei este concurența neloială dintre clinicile medicale reglementate și saloanele care funcționează la limita legii.
O clinică nu doar plătește angajați, ci investește constant și des în cursuri, protocoale și proceduri de tratament, respectă toate reglementările DSP, achiziționează doar produse certificate și menține protocoale stricte de igienă, tocmai pentru a asigura calitate. Toate acestea presupun costuri, dar și garanții pentru pacient.
În schimb, un salon de cartier, unde nu există controale sau responsabilități clare, poate oferi „injecții” sau epilare definitivă la jumătate de preț. Dar prețul mic ascunde riscuri majore: produse contrafăcute, lipsa sterilizării, lipsa unui medic care să gestioneze complicațiile. Pe piața injectărilor, o ofertă care la prima vedere pare o oportunitate excepțională se poate transforma într-un cost uriaș atât financiar și estetic, dar mai ales medical.
Rețelele sociale au contribuit enorm la schimbarea modului în care oamenii percep frumusețea și îmbătrânirea. Filtrele și imaginile retușate promovează un ideal greu de atins, iar dorința de a arăta precum influencerul preferat îi face pe mulți să caute soluții rapide și ieftine.
Cazuri reale care au șocat publicul
Marea Britanie. Autoritățile au lansat un program de control mai strict al procedurilor nesigure, după ce s-a descoperit că industria estetică este plină de practicieni fără pregătire, care-și oferă serviciile în spații neautorizate.
Mexic. Un influencer a decedat la câteva zile după o procedură estetică necorespunzătoare. Presa a relatat că au fost folosite medicamente intravenoase nepotrivite, într-o clinică fără reglementări clare.
Astfel de incidente au determinat reacții guvernamentale ferme: restricționarea clinicilor „pop-up”, interzicerea injecțiilor realizate în spații neautorizate și sancțiuni pentru persoanele fără pregătire medicală care practică aceste proceduri.
În România, presa locală a relatat în ultimii ani cazuri de paciente care au ajuns la spital cu infecții severe după injectări făcute în locuri neautorizate. Au existat investigații privind persoane fără studii medicale care ofereau Botox și acid hialuronic la preț redus, în apartamente sau spații improvizate. În 2022, Colegiul Medicilor a atras atenția asupra numărului crescut de plângeri legate de proceduri realizate în afara cadrului medical legal.
Fenomenul este alimentat de diferențele mari de preț. Pacienții sunt tentați să accepte proceduri mult mai ieftine, fără să verifice proveniența produsului sau competența persoanei care îl administrează. Lipsa controalelor eficiente permite ca aceste practici să continue, expunând pacienții la riscuri majore.
China și invazia produselor falsificate
Dacă estetica medicală se confruntă cu o problemă globală, aceasta este fără îndoială avalanșa de produse contrafăcute. Potrivit Organizației Mondiale a Comerțului, peste 80% dintre falsurile de pe piața mondială provin din China. Iar industria estetică nu face excepție.
Produsele falsificate sunt astăzi incredibil de sofisticate. Așa-numitele „real fakes” arată aproape identic cu originalul: ambalaje, etichete, chiar și loturi false înregistrate online. Pentru un pacient obișnuit este imposibil să facă diferența, iar uneori chiar și distribuitorii sunt păcăliți.
Social media a devenit canalul principal de distribuție. Platforme precum TikTok sau marketplace-uri obscure vând injectabile la prețuri suspect de mici, livrate direct către consumatori sau saloane fără autorizație. Lipsa de reglementare și viteza de răspândire a acestor rețele fac ca problema să fie greu de controlat.
Consecințele sunt majore. În primul rând, scade încrederea consumatorilor: pacienții nu mai știu cum să distingă între produse sigure și falsuri. În al doilea rând, se creează o concurență neloială, deoarece cei care aleg să lucreze cu produse certificate au costuri mai mari și nu pot concura cu prețurile artificiale generate de falsuri.
Cel mai grav este riscul la care sunt supuși pacienții. Produsele contrafăcute pot conține substanțe neconforme, doze incorecte sau chiar contaminanți. Reacțiile adverse la astfel de substanțe sunt de foarte multe ori severe și însoțite de infecții și alte complicații medicale greu de tratat.
Pentru cei care țin să construiască un business serios în această industrie, singura soluție este transparența și educarea pacientului.
„Văd zilnic oameni care vin la noi cu temeri amestecate: își doresc să arate mai bine, dar le e teamă să nu fie dezamăgiți sau să nu plătească prea mult pentru prea puțin. Noi le răspundem onest și direct cu ce putem să le garantăm: proceduri sigure, produse originale, echipă medicală pregătită și prețuri corecte. Am ales un model de business bazat pe volum tocmai pentru a putea păstra calitatea accesibilă, fără a face compromisuri. Pentru mine, asta nu e doar strategie de business, e respect față de pacient”, declară Alin Radu, fondator Doctor SKiN.
O întrebare rămâne deschisă: într-o industrie aflată în plină expansiune, unde nevoia de validare și vizibilitate este tot mai mare, ce direcție va prevala? Vor reuși oare clinicile să mențină calitatea, chiar și sub presiunea costurilor, ori vor fi împinse către compromisuri și soluții de avarie? Vor accepta pacienții standarde clare și sigure sau tentația prețului mic va continua să alimenteze zona gri a esteticii, cu toate riscurile pe care aceasta le presupune?
