Ce spune Nicușor despre pericolul rusesc?
"Noi avem un război hibrid de cel puţin zece ani, în estimarea mea. Avem provocări pe care le vedem pe toată frontiera estică a Uniunii. Nu e o noutate că trebuie să ne pregătim. Trebuie să ne echipăm pentru a descuraja Rusia să se gândească la un atac asupra Europei. Pentru moment, mesajul meu este ca oamenii să stea calmi, pentru că suntem mult mai puternici economic decât Rusia şi, dacă ne pregătim, nu există acest pericol", a spus şeful statului.
El a afirmat că ameninţările hibride rămân în continuare o "preocupare" a înaltului for european.
Creșterea bugetului pentru apărare. Prioritatea: gloanțele sau IT-iștii? Specialist: Suntem deja într-un conflict hibrid
Liderii țărilor membre NATO, reuniți la Haga, s-au angajat să investească 5% din produsul intern brut al statelor lor în apărare și securitate până în 2035. Scopul? Întărirea Alianței și descurajarea unor posibile retragerii din NATO, cum a sugerat în trecut președintele american Donald Trump. Pentru România, asta ar însemna dublarea cheltuielilor actuale pentru apărare. Dar întrebarea care se ridică e simplă: unde se duc acești bani? În gloanțe sau în IT-iști? Mihai Rotariu, directorul de marketing al Directoratului Național de Securitate Cibernetică, spune că sectorul informatic trebuie luat foarte în serios fiindcă „nu mai putem vorbi de conflicte pur militare”.
Scena globală a devenit un câmp de luptă după pandemie. Chiar dacă în Orientul Mijlociu conflictele nu au lipsit niciodată, izbucnirea unui război aproape de Uniunea Europeană a redeschis niște răni care păreau închise după Al Doilea Război Mondial. Acum, pentru europeni, creșterea bugetului pentru apărare pare să fie prioritatea numărul unu.
Astfel, Statele aliate doresc să aloce ''anual cel puţin din 3,5 % din PIB'' pentru cheltuieli militare şi încă 1,5% din PIB pentru securitate în sens mai larg, precum ''protejarea infrastructurilor esenţiale'' şi apărarea ''reţelelor''.
