De ce este important ca hub-ul de securitate la Marea Neagră să fie la noi
"România trebuie să prezinte o aplicaţie detaliată unde prezintă, pe de-o parte, argumentele pentru înfiinţarea acestui sediu şi predictibilitate pentru ceea ce înseamnă instalarea acestei structuri la noi în ţară. Bulgaria a început demersurile încă din momentul în care Comisia Europeană a evocat această posibilitate, de aceea şi noi trebuie să facem la fel", a explicat Negrescu într-un briefing pentru jurnalişti români la Bruxelles.
Eurodeputaţii români au semnat o scrisoare prin care solicită ca României să-i fie atribuită găzduirea acestui hub de securitate propus de Comisia Europeană, a reamintit Negrescu.
El consideră că hub-ul "ar asigura securitatea Mării Negre, s-ar asigura că rutele comerciale sunt menţinute, ar coordona o acţiune care există deja la nivelul UE şi NATO de deminare şi de asemenea mă aştept ca acest hub să gestioneze resurse financiare pentru dezvoltarea infrastructurii critice în zona maritimă".
Victor Negrescu, care este şi vicepreşedinte al PE, susţine că demersul este unul "crucial pentru ţara noastră".
"Autorităţile de la Bucureşti trebuie să prezinte un dosar detaliat şi să explice şi Comisiei Europene şi statelor membre de ce trebuie să găzduim această structură. Sunt două modalităţi prin care Comisia Europeana poate lua această decizie.
Comisia Europeană poate decide singură să creeze această structură, dacă structura nu are o formă juridica separată. Dacă structura are o formă juridică separată, sub forma unei agenţii, atunci trebuie ca decizia respectivă să treacă prin Consiliu, unde va exista un vot", a afirmat Negrescu, care a precizat că se aşteaptă mai degrabă la prima variantă.
O decizie finală pe acest subiect va fi luată până la finele anului
Eurodeputatul PSD susţine că se aşteaptă ca decizia privind înfiinţarea acestei structuri "să fie luată până la finalul anului şi ulterior să vedem cât va dura implementarea sa". El a precizat că există şi în prezent resurse financiare pentru a crea această structură.
De asemenea, Negrescu a precizat că o astfel de găzduire a hub-ului de către România nu va însemna "nicidecum trupe", ci "o coordonare a infrastructurii mai degrabă".
Politicianul a spus că pot exista mai multe tipuri de beneficii, dintre care a amintit "o coordonare mai bună între porturi, o coordonare mai bună în ce înseamnă rutele comerciale, o coordonarea mai bună a investiţiilor în infrastructura critică, o coordonare mai bună în ceea ce înseamnă proiectele de dezvoltare a infrastructurii în respectiva zonă".
Întrebat dacă găzduirea hub-ului ar putea duce la investiţii directe în România, Negrescu a precizat că trebuie aşteptat regulamentul specific pentru crearea acestui hub de securitate, pentru a vedea "în ce măsură va fi dotat cu capacităţi financiare suplimentare sau doar cu gestiunea unor programe deja existente".
"De exemplu, prin Mecanismul Conectarea Europei există soluţii de finanţare pentru tot ce înseamnă infrastructura maritimă şi mă aştept ca acest hub probabil să gestioneze o parte din aceste oportunităţi de finanţare. Probabil în perspectiva viitorului cadrul financiar multianual, hub-ul va fi dotat cu mai multe capabilităţi şi cu mai multă resurse financiare", a estimat el.
"Este o temă care preocupă şi pentru care se folosesc instrumentele diplomatice pentru consolidarea suportului", a declarat la rândul său eurodeputatul USR Dan Barna despre demersurile pe care trebuie să le facă România pentru a obţine atribuirea hub-ului.
"Chiar la jumătatea lunii următoare voi organiza aici, în Bruxelles, o dezbatere pe această temă cu Reprezentanţa Permanentă, cu invitaţi de la Comisie, cu invitaţi din Bulgaria. Va fi o conferinţă legată chiar de securitate la Marea Neagră şi de strategia respectivă şi de hub-ul de securitate.
Discutăm şi de o abordare strategică astfel încât să nu fim pe un curs de coliziune cu Bulgaria, (...) ci să propunem o variantă în care să avem hubul în România, poate să discutăm de o variantă comună de management, elemente care să fie coezive, să aducă împreună resursele relevante pe care le au cele două ţări pe acest subiect, mai mult decât să intrăm în conflict (...)", a declarat Barna într-o discuţie cu jurnalişti români.
Dan Barna susţine că România a şi început deja demersurile în acest sens, deşi Victor Negrescu afirmase anterior că nu are niciun fel informaţie despre acest lucru.
"Discuţiile au avut loc. S-a vorbit şi cu doamna Kaja Kallas (şefa diplomaţiei UE). Adică n-am ce să vă spun comunicaţional, public, dar demersurile se întâmplă la momentul ăsta. Se întâmplă de fapt, de nişte săptămâni", a dat el asigurări.
