Alegerile din Europa au fost afectate de încercări de răspândire a dezinformării în ultimii ani.
La alegerile prezidențiale din România din noiembrie anul trecut, primul tur a fost invalidat pe baza unor rapoarte ale serviciilor de informații care ar fi arătat implicarea Rusiei în influențarea alegătorilor prin intermediul rețelelor de socializare pentru a consolida sprijinul pentru candidatul ultranaționalist relativ necunoscut pe atunci, Călin Georgescu.
Alte alegeri, precum cele din Franța din iunie și iulie 2024 sau votul general din Cehia de weekendul trecut, ar fi fost, de asemenea, vizate de dezinformări venite din partea Moscovei. Aceleași suspiciuni au fost și în legătură cu alegerile din Republica Moldova.
Așa că, la nivelul blocului comunitar, UE a venit cu un nou set de reguli care intră în vigoare de azi, 10 octombrie.
Conform celui mai recent regulament al UE, reclamele politice trebuie să poarte acum o etichetă de transparență, relatează Euronews.
Această notificare are scopul de a identifica în mod clar reclamele ca atare și de a include informații cheie, cum ar fi sponsorul, alegerile de care sunt legate și sumele plătite.
Comisia Europeană a propus normele, cunoscute sub numele de Regulamentul privind transparența și direcționarea publicității politice (TTPA), în 2021 pentru a se asigura că oamenii sunt conștienți de ce văd o reclamă, cine a plătit pentru ea și cât.
Alegerile parlamentare olandeze din 29 octombrie vor fi primele care vor testa noile reguli.
Utilizatorii de internet, însă, s-ar putea să nu observe imediat atâtea schimbări în această lună, potrivit lui Luise Quaritsch, cercetătoare în politici publice la Centrul Jacques Delors.
„Candidații politici și alții pur și simplu nu vor putea să-și amplifice conținutul prin publicitate plătită, ci vor trebui să se bazeze pe conținut distribuit organic”, a declarat ea pentru Euronews.
Giganții IT critică incertitudinile juridice aduse de noul regulament
Regulile privind reclamele politice – ale căror prevederi majore intră în vigoare de astăzi – au provocat frustrare în rândul companiilor Big Tech, precum Meta – care deține Instagram, Facebook, Threads și Whatsapp – sau Google.
Alte platforme tehnologice precum LinkedIn și TikTok nu permit deja reclame politice. Pe X, platforma deținută de miliardarul Elon Musk, aceste tipuri de reclame sunt permise, dar numai dacă sunt în conformitate cu cerințele specifice fiecărei țări.
Meta a anunțat anterior că va opri publicitatea politică din cauza „provocărilor operaționale semnificative și a incertitudinilor juridice” și a „cerințelor greu de pus în aplicare”.
Gigantul tehnologic american Google a publicat o declarație similară la sfârșitul anului trecut. Aceasta a precizat că noua lege introduce „incertitudini juridice pentru agențiile de publicitate și platformele politice”.
„De exemplu, TTPA definește publicitatea politică atât de larg încât ar putea acoperi reclame legate de o gamă extrem de largă de probleme care ar fi dificil de identificat în mod fiabil la scară largă”, se arată într-un comunicat.
Compania a anunțat că reclamele politice plătite nu vor mai fi permise pe YouTube în UE.
Comisia Europeană pregătește regulamentul de câțiva ani
Deși fiecare țară a UE avea anterior reguli în vigoare pentru publicitatea politică, acestea nu se concentrau la fel de mult pe mediile online.
Înaintea alegerilor europene din 2019, Comisia a elaborat un plan de acțiune împotriva dezinformării, care include unele măsuri privind publicitatea politică, la care platformele ar putea adera.
O evaluare a normelor voluntare a arătat însă deficiențe, iar executivul UE a concluzionat că transparența nu a fost sporită suficient. În același timp, lipseau definiții uniforme între platforme în cele 27 de state membre ale UE.
Platformele câștigă destul de mulți bani din publicitate. O analiză realizată de Euronews cu privire la alegerile europene de anul trecut a constatat că prim-ministrul ungar Viktor Orbán, de exemplu, a cheltuit peste 60.000 de euro pe o singură reclamă pe Google.
Aceasta i-a adus peste 10 milioane de vizualizări în doar 11 zile - mai mult decât populația Ungariei.
Înaintea alegerilor locale din Belgia din octombrie anul trecut, partidele politice flamande au cheltuit împreună peste 1,7 milioane de euro pe reclame pe Facebook și Instagram, partidul de extremă dreapta Vlaams Belang reprezentând o treime din total, peste 500.000 de euro.
În Germania, partidele politice au cheltuit aproximativ 1,5 milioane de euro pe reclame în Google în timpul campaniei electorale din februarie. În schimb, Meta a câștigat 3,3 milioane de euro din reclamele din Germania în perioada premergătoare votului.
Partidele mai mici sunt cele mai afectate
Claes de Vreese, profesor la Universitatea din Amsterdam, specializat în mass-media și democrație, a declarat că partidele politice și candidații vor trebui să exploreze alternative.
„Poate fi vorba de platforme unde reclamele sunt încă permise, poate fi o revenire la reclame mai ample, de exemplu în ziare, poate fi conținut organic mai rafinat și extrem de rafinat sau poate cumpărarea de recomandări de la influenceri.”
Partidele mai mici ar putea fi afectate mai grav de reguli decât altele, potrivit lui De Vreese.
„Mulți lideri de partid și personalități politice proeminente au o bază solidă de susținători. Însă partidele mai mici sau candidații cu un rang inferior s-ar putea să nu reușească să se impună cu conținut organic, bazându-se pe publicitate (țintită)”, a spus el.
