Decizia iminentă a Lukoil, cea mai vizibilă reacție de până acum la sancțiunile americane
Lukoil, un gigant petrolier cu o prezență importantă în Europa continentală, vrea să-și vândă activele internaționale în ceea ce experții numesc cea mai „importantă” reacție a unei companii rusești la sancțiunile impuse săptămâna trecută de Statele Unite.
„Vânzarea activelor se desfășoară în baza licenței OFAC pentru lichidare. Dacă este necesar, compania intenționează să solicite prelungirea licenței pentru a asigura operațiuni neîntrerupte ale activelor sale internaționale,” se arată într-un comunicat al Lukoil.
Lukoil, care are sediul central la Moscova, furnizează aproximativ 2% din producția globală de petrol. Numele său provine de la trei orașe petroliere din regiunea tradițională de exploatare a Lukoil din Siberia de Vest: Langepas, Urai și Kogalym.
Compania a mai anunțat și că se caută deja entități interesate să preia rețeaua internațională a Lukoil, fără a se vehicula un preț. În afara Rusiei, Lukoil deține o rafinărie la Burgas (Bulgaria) și alta - Petrotel - la Ploiești (România). Totodată, rușii operează la noi în țară 320 stații de distribuție.
Ce vizează sancțiunile impuse recent de Statele Unite
Pe 22 octombrie, președintele american Donald Trump a anunțat o serie de sancțiuni îndreptate către cele mai mari companii rusești din domeniul producției și distribuției de produse petroliere, respectiv Lukoil și Rosneft. Acestea vin pe fondul nemulțumirilor lui Trump, care nu a reușit până acum să ajungă la un consens cu omologul său rus pentru a încheia conflictul din Ucraina.
Unele companii petroliere au început deja să-și anuleze comenzile făcute către giganții ruși înainte de termenul limită de 21 noiembrie când vor intra în vigoare toate sancțiunile. Trump a descris aceste sancțiuni ca fiind „imense”, iar președintele american speră că astfel va colmata „aparatul de război” al Rusiei care se bazează, din punct de vedere financiar, pe comerțul cu materie primă - cu contribuție decisivă la PIB-ul Rusiei.
Rămâne de văzut, însă, cât de eficiente vor fi aceste noi sancțiuni, anunțate la doar o săptămână după ce și Marea Britanie a impus sancțiuni companiilor producătoare de petrol din Rusia. Totodată, britanicii și-au îndreptate sancțiunile și către o parte din flota-fantomă a Rusiei, adică 44 de nave petroliere îmbătrânite, care navighează „sfidând” radarul, schimbându-și adesea tracker-ul și alegând rute alternative celor comerciale standard.
Însă primele semne de respectare a sancțiunilor „extraordinare” impuse de Trump ar putea fi doar semnul că jucătorii care se bazau pe țițeiul rușilor caută alternative, spun analiștii, deoarece sunt destui cei care caută noi modalități de a livra și achiziționa „aurul negru” rusesc ieftin printr-un sistem sofisticat de soluții ocolitoare.
Clienții din Asia ai lui Putin ar putea fi cei care vor decide, la propriu, dacă vor continua să cumpere petrol rusesc sau nu. Dacă o vor face în continuare, atunci sancțiunile nu vor avea efect, deoarece doar China și India, laolaltă, cumpără o bună parte din exporturile de petrol ale Rusiei.
CNN scrie că aceste douî țări importă între 3,5 și 4,5 milioane de barili de petrol rusesc zilnic, o parte semnificativă din această cantitate provenind de la firmele recent sancționate, spun analiștii. Richard Jones, analist în domeniul țițeiului la Energy Aspects, a declarat că 1,4 până la 2,6 milioane de barili pe zi către India și China ar putea dispărea după ce intră în vigoare sancțiunile, pe 21 noiembrie.
