Preşedintele Nicuşor Dan a afirmat că Mineriada din 13 - 15 iunie 1990 rămâne unul dintre "cele mai dureroase" momente din istoria post-decembristă, subliniind că justiţia are datoria de a face lumină în acest dosar, relatează Agerpres.
"Nici până astăzi, după 35 de ani, Justiţia nu a pronunţat o hotărâre definitivă în dosarul Mineriadei. Lipseşte un verdict care ar închide atâtea traume şi suferinţe. Justiţia are datoria de a face lumină nu doar pentru a identifica şi sancţiona vinovaţii, ci şi ca un gest obligatoriu de respect faţă de dreptul societăţii româneşti de a cunoaşte adevărul. Nu-i vom uita niciodată pe cei care au avut curajul să lupte pentru democraţie şi libertate, pe toţi cei care au pus aceste idealuri mai presus de propriile vieţi", a scris şeful statului pe Facebook.
În cursul dimineţii de, preşedintele Nicuşor Dan a depus coroane de flori la Monumentul dedicat memoriei victimelor Mineriadei din 13 - 15 iunie 1990 şi la Monumentul "Kilometrul zero al democraţiei".
Evenimentele violente din 13 - 15 iunie 1990 au rămas cunoscute în memoria postcomunistă cu numele de "Mineriada din 13-15 iunie 1990" şi se referă la reprimarea, de către forţele de ordine, cu ajutorul minerilor, a mitingurilor de protest din Piaţa Universităţii din acea perioadă.
Manifestaţiile din piaţă, revendicate ca fiind anticomuniste, erau îndreptate împotriva guvernului condus la acea vreme de Frontul Salvării Naţionale şi împotriva preşedintelui Ion Iliescu şi începuseră încă din 22 aprilie 1990, odată cu Fenomenul Piaţa Universităţii.
Nicușor Dan: Voi fi președintele tuturor românilor
Preşedintele Nicuşor Dan a transmis un mesaj cu prilejul Congresului Mondial al Rutenilor, în care a subliniat că îşi asumă să fie preşedintele tuturor românilor şi să valorifice diversitatea vocilor cetăţenilor.
"Suntem o naţiune construită pe buna înţelegere dintre cetăţenii noştri de diferite etnii şi confesiuni, iar împlinirea binelui comun este rezultatul contribuţiei fiecăruia dintre noi. Îmi asum să fiu preşedintele tuturor românilor şi să valorific diversitatea vocilor cetăţenilor, din convingerea că România şi-a demonstrat constant vocaţia de ţară deschisă dialogului şi toleranţei, de spaţiu privilegiat al confluenţelor culturale, spirituale şi istorice care i-au conturat destinul. Am acumulat împreună o experienţă valoroasă a convieţuirii şi a respectului pentru unitatea în diversitate care stă la baza Europei Unite", a afirmat Nicuşor Dan, în mesajul prezentat de consilierul de stat Cătălina Galer, la reuniunea care are loc la Palatul Parlamentului.
Potrivit preşedintelui, în acest cadru naţional, "definit de valorile libertăţii, democraţiei, statului de drept şi respectului pentru demnitatea şi drepturile fiecărui cetăţean, rutenii au posibilitatea să-şi pună în valoare moştenirea istorică şi patrimoniul, să contribuie prin resurse umane valoroase la comunitatea de interese naţionale cu propria perspectivă asupra viitorului României".
"Astfel, ne unim eforturile pentru a reconstrui încrederea între comunităţi, între oameni şi instituţii. De fiecare dintre noi depinde să dăm o şansă reală solidarităţii, pluralismului, toleranţei şi dialogului constructiv, educaţiei şi implicării civice", a adăugat şeful statului.
El a adăugat că o comunitate supravieţuieşte testului timpului dacă îşi cunoaşte şi îşi păstrează fundamentele existenţei sale: limba, tradiţiile, patrimoniul şi identitatea.
Conform preşedintelui, rutenii au avut o contribuţie importantă la istoria şi cultura României şi a Europei.
"Prezenţa dumneavoastră numeroasă şi a delegaţiilor internaţionale în Parlamentul României arată respectul de care vă bucuraţi, încrederea acordată rutenilor în efortul comun de a crea o societate incluzivă şi integratoare. Îmi doresc ca lucrările Congresului Mondial al Rutenilor să se concretizeze în noi proiecte care să sporească vizibilitatea minorităţii rutene, să-i încurajeze pe tinerii ruteni să-şi cunoască rădăcinile, să mobilizeze noi energii pentru tot ceea ce putem face împreună", a mai transmis Nicuşor Dan.
