Populaţia şcolară din sistemul naţional de educaţie a fost 3,485 milioane elevi şi studenţi, în anul şcolar/universitar 2024-2025, în creştere cu 19.100 comparativ cu anul şcolar/universitar precedent, arată datele Institutului Naţional de Statistică, potrivit Agerpres.
Comparativ cu anul precedent, populaţia şcolară a înregistrat cele mai semnificative creşteri în învăţământul profesional (+3,9%) şi învăţământul superior (+4,4%).
Numărul absolvenţilor din anul şcolar/universitar 2023-2024 a fost de 502.400 elevi şi studenţi, în scădere cu 0,5% comparativ cu anul şcolar/universitar precedent.
Conform datelor INS, în anul şcolar/universitar 2024-2025, aproape jumătate din populaţia şcolară s-a regăsit în învăţământul primar şi gimnazial (45,6%), iar circa o treime în învăţământul liceal (17,3%) şi în educaţia timpurie (15,8%). Învăţământul postliceal a fost cel mai puţin reprezentat în totalul populaţiei şcolare (2,3%).
Trei sferturi dintre elevii și studenții din România învață în mediul urban
Din totalul populaţiei şcolare cuprinsă în sistemul de educaţie, circa jumătate (50,1%) au fost elevi şi studenţi de sex feminin, iar aproape trei sferturi (73,3%) au studiat în mediul urban.
Comparativ cu anul şcolar/universitar precedent, învăţământul profesional şi respectiv învăţământul superior sunt nivelurile
educaţionale care au înregistrat cele mai importante creşteri ale populaţiei şcolare (+3.600 elevi, respectiv +24.000 studenţi/cursanţi).
Datele INS mai arată că învăţământul primar şi gimnazial, precum şi cel postliceal, au cunoscut cele mai semnificative diminuări ale numărului de elevi înscrişi în anul şcolar 2024-2025 faţă de cel anterior (-8.200, respectiv -1.100).
Populaţia şcolară a fost cuprinsă cu preponderenţă (94,3%) în unităţile şcolare publice.
Pe niveluri educaţionale, cea mai semnificativă pondere a elevilor înscrişi în unităţile din învăţământul privat s-a regăsit în învăţământul postliceal (41,3%).
Gradul de cuprindere în învăţământ al elevilor din grupa de vârstă 6-10 ani a înregistrat cel mai ridicat procent (84,7%), comparativ cu cel al celorlalte grupe de vârstă.
Alegerea facultății: Care sunt specializările care le fac cel mai mult cu ochiul tinerilor români
În ceea ce priveşte învăţământul superior, în anul universitar 2024-2025 au fost înscrişi 568.600 studenţi, din care 55,4% au fost studente. Cele mai atractive specializări (conform clasificării ISCED-F) din învăţământul superior au fost cele din grupa afaceri, administraţie şi drept (23,9% din totalul studenţilor), respectiv inginerie, prelucrare şi construcţii (19,9% din totalul studenţilor).
Unităţile/instituţiile de învăţământ care au funcţionat în anul şcolar/universitar 2024-2025 au aparţinut, în principal, nivelurilor de educaţie primar şi gimnazial (55,5%), liceal (20,5%), respectiv antepreşcolar şi preşcolar (19,3%).
Care sunt regiunile din România care au cei mai mulți elevi și studenți
În profil teritorial, populaţia şcolară din anul şcolar/universitar 2024-2025 a înregistrat cele mai ridicate valori în regiunile Nord-Est (585.500 persoane), respectiv Bucureşti-Ilfov (543.500 persoane).
Distribuţia populaţiei şcolare pe regiuni de dezvoltare şi niveluri educaţionale faţă de totalul fiecărei regiuni, arată că cea mai ridicată pondere s-a înregistrat în învăţământul primar şi gimnazial din regiunea Sud-Muntenia (53,0%). La polul opus, cele mai scăzute ponderi s-au înregistrat în învăţământul postliceal din regiunile Centru şi Bucureşti-Ilfov (având ponderea de 1,6%, respectiv de 1,5%).
În învăţământul superior, cea mai ridicată pondere a numărului de studenţi înscrişi faţă de totalul fiecărei regiuni a fost în Bucureşti-Ilfov (33,3%).
Câți profesori au fost în sistem în anul şcolar/universitar 2024-2025
De asemenea, în anul şcolar/universitar 2024-2025, personalul didactic din cadrul sistemului educaţional a însumat 251.900 persoane. Astfel, raportul mediu dintre populaţia şcolară şi numărul cadrelor didactice a fost 14 copii/elevi/studenţi la un cadru didactic. Ponderea personalului didactic de sex feminin a fost majoritară, atât la nivelul întregului sistem educaţional preuniversitar (83,0%), cât şi defalcat pe nivelurile educaţionale, astfel: antepreşcolar şi preşcolar (99,7%), primar şi gimnazial (82,2%), postliceal (74,6%), liceal (72,7%), respectiv profesional (67,1%).
Potrivit INS, în anul şcolar/universitar 2023-2024 au absolvit 502.400 elevi şi studenţi aparţinând nivelurilor educaţionale: gimnazial, liceal, profesional, postliceal, respectiv superior (licenţă, master şi doctorat, cursuri postuniversitare şi programe postdoctorale de cercetare avansată). Preponderente au fost absolventele, în număr de 265.500, reprezentând 52,9%. Din totalul absolvenţilor, 83,8% au finalizat un nivel educaţional în mediul urban, restul în mediul rural.
La sfârşitul anului şcolar 2023-2024 au absolvit învăţământul gimnazial 174.900 elevi, cei mai mulţi dintre aceştia înregistrându-se în regiunea Nord-Est (18,6%). Ponderea băieţilor (51,3%) o devansează pe cea a fetelor, cu 2,6 puncte procentuale. În mediul urban, absolvenţii de gimnaziu au reprezentat 60,4% din totalul absolvenţilor din acest nivel. În profil teritorial, regiunile Nord-Est şi Sud-Muntenia au înregistrat ponderi mai mari ale absolvenţilor din mediul rural (52,6% pentru fiecare în parte).
În învăţământul liceal, la sfârşitul anului şcolar 2023-2024 au absolvit 149.900 elevi, mai mult cu 4,5% comparativ cu anul şcolar anterior.
Majoritatea absolvenţilor de liceu au urmat cursurile învăţământului cu frecvenţă - program de zi (87,3%).
"Situaţia absolvenţilor din învăţământul liceal a evidenţiat că circa jumătate au frecventat cursurile filierei teoretice (52,2% din totalul absolvenţilor), 38,2% pe cele din filiera tehnologică, iar 9,6% au urmat cursurile liceelor din filiera vocaţională", se precizează în comunicatul INS.
În privinţa examenului de bacalaureat, statistica arată că s-au prezentat 136.600 absolvenţi, din care 123.300 proveniţi din promoţia anului 2024 (90,3%). Au fost declarate reuşite 108.500 persoane (79,4%), din care 103.600 persoane (84,1%) din promoţia anului 2024.
În învăţământul profesional au absolvit 20.300 elevi, din care 97,3% au urmat cursurile unităţilor de învăţământ aparţinând sectorului public, iar în învăţământul postliceal au absolvit 30.200 elevi, din care 58,6% au urmat cursurile unităţilor de învăţământ aparţinând sectorului public.
În învăţământul superior, numărul absolvenţilor cu diplomă a fost 127.100 studenţi. Studentele au reprezentat 59,0% din numărul totalul al absolvenţilor cu diplomă.
Absolvenţii cu diplomă ai învăţământului superior au provenit cu preponderenţă din facultăţile cu profil afaceri, administraţie şi drept (25,6%), inginerie, prelucrare şi construcţii (17,1%), respectiv sănătate şi asistenţă socială (12,3%).
În ceea ce priveşte rata abandonului în anul şcolar 2023/2024, aceasta a înregistrat următoarele valori: 0,9% în învăţământul liceal şi profesional, 1% în învăţământul primar, respectiv 1,0% în învăţământul gimnazial.
În anul 2022, resursele financiare necesare procesului de învăţământ, alocate pentru funcţionarea unităţilor/instituţiilor de învăţământ cuprinse în sistemul naţional de educaţie au fost asigurate în cea mai mare măsură (94,2%) din fonduri publice (de la bugetul de stat şi din bugetele locale), restul fiind din alte surse proprii unităţilor/instituţiilor de învăţământ, dar şi din veniturile gospodăriilor.
Pe tipuri de cheltuieli ale instituţiilor publice şi private, ponderea majoritară în totalul cheltuielilor de educaţie a fost deţinută de cheltuielile curente (93,2%), diferenţa fiind reprezentată de cheltuielile de capital (6,8%).
