În prima jumătate a anului 2025 angajatorii din România au pus la bătaie cu 20% mai puține joburi comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior, conform datelor de la hipo.ro. Cei mai afectați sunt juniorii și candidații la început de carieră, dar nici românii cu experiență îndelungată în câmpul muncii nu sunt scutiți de paleta mai restrânsă de locuri de muncă. Mai e însă, piața muncii a angajaților sau a făcut tranziția înspre angajatori?
„Răspunsul este că e puțin din ambele, în sensul că ce e diferit față de alte perioade este că avem industrii care recrutează în continuare destul de mult. Avem și domenii care s-au comprimat și ca urmare poți să spui că dacă vorbim de candidați IT junior, de exemplu, e cu siguranță o piață a angajatorilor, pentru că sunt mult mai mulți candidați care își caută oportunități, se simte numărul de aplicanți foarte mare pe zona asta. Dacă vorbim de seniorii din IT, e undeva la mijloc, în sensul că sunt, pe de o parte, în continuare multe roluri, dar pe de altă parte sunt foarte specializate. Și atunci pe ariile unde e o lipsă de competențe în piață și nu sunt suficienți candidați, ei au influența cea mai mare”, a declarat Dragoș Gheban, CEO Catalyst România și hipo.ro, la emisiunea HR Talks.
Scăderea vine după o perioadă intensă de recrutări post-pandemie, dar vine și ca urmare a mai multor incertitudini de ordin economic și politic, contexte atipice, dar și măsuri, precum ordonanța trenuleț, care i-au determinat pe angajatori să pună pe pauză o parte dintre planurile de recrutare. În prima jumtate a anului au fost cu 20% mai puține joburi, după cum arată datele de la hipo.ro, ceea ce semnalează, în mod cert, intenția anunțată anterior a angajatorilor de a recruta mai puțin. Și statisticile de la eJobs România indică o scădere de 10% a numărului de joburi postate de angajatori în prima parte anului, comparativ cu perioada similară din 2024.
În setorul privat, cele mai multe companii au pus la bătaie mai puține posturi de management, poziții entry-level, dar au fost, de asemenea, rezervați și în ceea ce privește pozițiile noi alocate specialiștilor. Totuși, piața muncii rămâne într-o zonă de echilibru care era necesară, explică CEO-ul hipo.ro.
Doar 17% dintre companiile interogate de noi au spus că vor recruta mai puțin specialiști anul ăsta. E un procent nu e mic, dar e compensat de peste 30% dintre companii care vor recruta mai mult seniori anul acesta și atunci, pe zona de candidați cu experiență lucrurile sunt în continuare ok.
Dragoș Gheban, CEO Catalyst România și hipo.ro (foto)
Recrutarea devine mai riguroasă: companiile își aleg mai atent noii angajați. Unde se mai fac angajări
Departamentele în care companiile vor recruta în continuare în a doua jumătate a anului 2025 sunt IT, inginerie și vânzări (pentru pozițiile C Level). Urmează apoi customer support, resurse umane, contabilitate și finanțe. IT-ul rămâne un domeniu-cheie, însă nu doar ca industrie, și ca joburi.
„Vedem joburi de IT în banking, asigurări, centre de tehnologie ale companiilor de retail. Bucureștiul a devenit o piață interesantă, avem, cred, cele mai multe centre de tehnologie ale marilor jucători europeni de retail din regiune. De asemenea, Bucureștiul centralizează foarte multe companii și din zona de fintech, banking și insurance. Pe de altă parte, vedem că în continuare, dacă ar fi să ne uităm la industrii, că retailul e o industrie care recrutează în continuare mult. Centrele lor de servicii a fost printre cele mai active primăvara aceasta. E interesant pentru că ele oferă și un spectru foarte larg de joburi și sunt accesibile pentru candidații care vor să-și înceapă cariera”, detaliază Dragoș Gheban.
Ce e ușor diferit, însă, în 2025, la nivel de recrutare este că acest proces a devenit mai riguros, cu mai mulți pași la nivel de selecție în privința candidaților. Managerii și recrutorii acordă o atenție sporită în acest an la persoanele noi pe care le aduc în companie și analizează mai mult decât în anii trecuți rezultatele celor chemați la interviu, pentru a se asigura că au făcut alegerea potrvită.
Prognozele pentru a doua parte a anului nu sunt spectaculoase, așa că organizațiile sunt foarte atente la ce oamenii își aduc în echipă. Se uită mult mai mult la rezultatele pe care le-au obținut candidații la joburile anterioare, la performanța pe care au avut-o. Durează mai mult, așadar, procesele de recrutare.
Dragoș Gheban, CEO Catalyst România și hipo.ro
Totuși, trebuie avut în vedere că, din perspectiva candidaților, de multe ori, procesele de recrutare pot avea o durată mai mare și pentru că oamenii trimit prea puține CV-uri. Cu alte cuvinte, aplică la prea puține companii, ceea ce îngreunează mult procesul de găsire a unui loc de muncă. Nu te poți aștepta să primești telefoane, dacă aplici la doar cinci sau șase anunțuri de angajare, atrage atenția Dragoș Gheban.
„Ei uită că angajatorii au pentru cele cinci-șase joburi câte 100–150 de aplicanți, în medie, și că șansele lor sunt din start mai mici, iar astfel își prelungesc procesul de angajare. Tinerii fac asta mai des decât specialiștii. La specialiști, de multe ori nici nu ai atât de multe oportunități care să corespundă, pentru că, pe măsură ce avansezi profesional, specializarea ta se nișează și atunci nu mai poți aplica la orice job, ci doar la anumite categorii de joburi, unde competențele tale anterioare sunt valoroase. Dar nici ei nu cred că alocă suficient timp pentru a cerceta toate oportunitățile din piață”, explică specialistul.
Cum rămânem „în formă” pe o piață muncii cu mai puține joburi? Limbile străine sunt un exercițiu bun, la fel și „digital fitness-ul”
Cunoașterea a cel puțin unei limbi străine a devenit o condiție aproape obligatorie la angajare. În plus, relevanța cunoașterii unei a doua limbi străine (pe lângă engleză) a crescut clar în ultimii ani pentru că sporește atât gradul de angajabilitate, cât și accesul la joburi cu salarii mai bune sau mai stabile. Prin urmare, candidații care vorbesc o a doua limbă străină au un atuu puternic atunci când încep căutarea unui loc de muncă.
„Am analizat cam 69.000 de joburi postate în România pe cele mai mari platforme, inclusiv LinkedIn, și 10% dintre joburi (ceea ce este semnificativ) cereau o a doua limbă străină, pe lângă limba engleză. E un potențial fantastic, cel puțin la momentul acesta, pe zona limbilor străine. Nu știm ce va schimba AI-ul din punct de vedere al traducerii, dar în prezent companiile prețuiesc în continuare abilitățile lingvistice”, a mai precizat CEO-ul hipo.ro.
Dragoș Gheban mai vorbește despre un concept care devine esențial pe piața muncii: „digital fitness”, făcând referire la competențele digitale cu care angajații trebuie să țină pasul indiferent de vârstă.
„Inteligența artificială începe să aibă un impact tot mai mare în business, așa că trebuie să investești constant pentru a rămâne la curent cu tehnologia. Vedem asta la generațiile de candidați care sunt trecuți de o anumită vârstă, ei fac eforturi mari pentru a se adapta, dar le e destul de greu. Dacă nu ții pasul cu tehnologia, riscul este să nu mai devii relevant la un moment dat. Poți avea competențe bune din zona de business sau din aria ta de expertiză, dar dacă nu stăpânești tehnologia, îți va fi dificil să le pui în valoare. Și acest lucru este valabil și pentru candidații entry-level, aflați la început de carieră. Pentru ei, inteligența artificială poate fi un factor de diferențiere puternic și îi poate chiar propulsa. Putem să-l numim un soi de `digital fitness` pentru că așa cum mergem la sală ca să ne menținem în formă, a;a trebuie să avem grijă și de `forma` noastră tehnologică. E important să fim constant antrenați din punct de vedere al tehnologiilor, pentru a rămâne relevanți ca angajați”, a concluzionat specialistul.
