Nimeni nu vrea să muncească fără un salariu sau, chiar mai rău, să fie nevoit să plătească pentru a lucra. Totuși, în China există o practică populară printre șomeri care plătesc anumite companii doar pentru a se preface că lucrează. Acest lucru a dus la un număr tot mai mare de astfel de companii, confrom BBC.
Această practică vine pe fondul unor condiții dificile pe piața muncii din China. Șomajul în rândul tinerilor din China rămâne la un nivel ridicat, de peste 14%.
Având în vedere că locurile de muncă reale sunt din ce în ce mai greu de găsit, unii tineri preferă să plătească pentru a merge la birou decât să stea pur și simplu blocați acasă.
Spații de birou pentru tinerii care vor să pretindă că muncesc
Shui Zhou, în vârstă de 30 de ani, a avut o afacere în domeniul alimentar care a dat faliment în 2024. În luna aprilie a acestui an, a început să plătească 30 yuani (aproximativ 3,61 euro) pe zi pentru a intra într-un spațiu administrat de o firmă numită Pretend To Work Company, în orașul Dongguan, la 114 km nord de Hong Kong. Acolo se alătură unor cinci „colegi” care fac același lucru.
„Mă simt foarte fericit”, spune Zhou. „E ca și cum am lucra împreună ca un grup”.
Astfel de practici apar acum în orașe mari din China, inclusiv Schenzhen, Schanghai, Nanjing, Wuhan, Chengdu și Kumming. De obicei, spațiile arată ca niște birouri complet funcționale și sunt dotate cu computere, acces la internet, săli de ședințe și camere de ceai.
Și, în loc să stea pur și simplu degeaba, participanții pot folosi computerele pentru a căuta locuri de muncă sau pentru a încerca să-și lanseze propriile afaceri. De obicei, taxa zilnică este între 30 și 50 yuani și include prânz, gustări și băuturi.
„Tinerii au nevoie de aceste spații de lucru pentru a se gândi la următorii pași din viața lor”
„Fenomenul de a te preface că lucrezi este acum foarte frecvent. Din cauza transformărilor economice și a incompatibilității educației cu piața muncii, tinerii au nevoie de aceste locuri pentru a se gândi la următorii pași din viața lor”, spune Dr. Christian Yao, lector senior la Școala de Management a Universității Victoria din Wellington (Noua Zeelandă) și expert în economie.
Shui Zhou a dat peste compania Pretend To Work în timp ce naviga pe site-ul de socializare Xiaohongshu. El spune că a simțit că mediul de lucru i-ar îmbunătăți autodisciplina. Lucrează acolo de mai bine de trei luni.
Această practică îi face pe părinți mai puțin îngrijorați de faptul că copiii lor nu au un loc de muncă
Zhou le-a trimis părinților săi fotografii cu biroul și spune că aceștia se simt mult mai liniștiți în legătură cu faptul că nu are un loc de muncă.
Deși oamenii pot veni și pleca oricând doresc, Zhou ajunge de obicei la birou între orele 8:00 și 9:00. Câteodată pleacă la ora 23:00, după managerul companiei.
El explică că ceilalți oameni de acolo sunt acum ca niște prieteni pentru el. Spune că atunci când cineva este ocupat, de exemplu, în căutarea unui loc de muncă, lucrează din greu și vorbește doar când are timp. Ei iau cina împreună după muncă. Zhou spune că îi place acest spirit de team building și că este mai fericit decât înainte de a se alătura.
Tinerii termină facultăți și tot nu reușesc să-și găsească locuri de muncă cu normă întreagă
În Shanghai, Xiaowen Tang a închiriat la începutul acestui an, timp de o lună, un spațiu de lucru de la o companie de lucru simulat. Tânăra de 23 de ani a absolvit facultatea anul trecut și nu și-a găsit încă un loc de muncă cu normă întreagă.
Facultatea ei are o regulă nescrisă conform căreia studenții trebuie să semneze un contract de muncă sau să vină cu dovada unui stagiu de practică în termen de un an de la absolvire, astfel, nu vor primi o diplomă.
Tang a trimis o poză cu biroul ei ca dovadă că face un stagiu de practică. În realitate, a plătit zilnic pentru a sta la acel birou și și-a petrecut timpul scriind romane online pentru a-și câștiga banii de buzunar, potrivit BBC.
„Dacă te prefaci, prefă-te până la capăt”, spune Tang,
Lipsa oportunităților de angajare
Dr. Biao Xiang, directorul Institutului Max Planck pentru Antropologie Socială din Germania, afirmă că această tendință din China de a te preface că muncești provine dintr-un „sentiment de frustrare și neputință” față de lipsa oportunităților de angajare.
Proprietarul companiei Pretend To Work din orașul Dongguan este un bărbat de 30 de ani și spune că a înființat această companie din dorința ca persoanele care nu au locuri de muncă să nu se simtă inutile.
El însuși a fost șomer, după ce o fostă afacere cu amănuntul pe care o deținea a trebuit să se închidă în timpul pandemiei de Covid. „Eram foarte deprimat și puțin autodistructiv”, își amintește el. „Voiam să schimb situația, dar eram neputincios”.
În aprilie anul acesta a început să facă reclamă la un nou business, numit Pretend To Work, iar în decurs de o lună toate posturile de lucru au fost ocupate.
Feiyu spune că 40% dintre clienți sunt absolvenți de facultate care vin să facă fotografii pentru a le demonstra foștilor profesori experiența lor de muncă. În timp ce un număr mic dintre ei vin pentru a gestiona presiunile din partea părinților.
Ceilalți 60% sunt freelanceri, mulți dintre ei nomazi digitali, inclusiv cei care lucrează pentru firme mari de comerț electronic și scriitori din domeniul cibernetic. Vărsta medie este în jur de 30 de ani, cea mai tânără persoană având 25 de ani.
Lucrătorii sunt denumiți „profesioniști cu angajare flexibilă”, o categorie care include și taximetriști sau șoferi de camion.
Oamenii mint că au locuri de muncă doar pentru a fi respectați
Pe termen lung, Feiyu spune că este discutabil dacă afacerea va rămâne profitabilă. În schimb, preferă să o considere mai degrabă un experiment social, conform BBC.
„Oamenii mint pentru a fi respectați. Dacă îi ajutăm să își dezvolte abilitățile actoricești, putem spune că suntem complicii unei înșelăciuni blânde. Numai ajutându-i să-și transforme locul de muncă fals într-unul real, acest experiment social își poate îndeplini cu adevărat promisiunea”, spune Feiyu.
Zhou își petrece cea mai mare parte a timpului folosind inteligența artificială. El spune că a observat că unele companii cer competență în instrumentele de inteligență artificială atunci când recrutează. Așadar, el crede că dobândirea unor astfel de abilități „îi va ușura” găsirea unui loc de muncă cu normă întreagă.
