Când vorbim despre leadership performant, ne uităm instinctiv către mediul privat, CEOs sau antreprenori care au reușit în domenii competitive. Rareori însă ne uităm la directorii de școală publică, deși aceștia gestionează unele dintre cele mai complexe ecosisteme sociale din România, fără bugete generoase, fără putere de recrutare directă și fără instrumentele standard de motivare.
Și, totuși, reușesc să genereze transformare reală, să mobilizeze echipe, să îmbunătățească performanța în unitățile de învățământ. Sunt sigură că, dacă un lider din mediul privat ar fi pus în locul unui director de școală publică, cu resursele și constrângerile lui, ar avea de învățat mai multe decât și-ar imagina.
1. Cum câștigi încrederea și implicarea echipei?
Unul dintre aspectele care diferențiază profund leadershipul în educația publică față de cel din mediul privat este lipsa pârghiilor clasice de control. Directorii nu își aleg echipele, nu pot oferi bonusuri de performanță, iar multe dintre deciziile lor se lovesc de birocrație. Cu toate acestea, am întâlnit directori care reușesc să creeze echipe unite, implicate, care au aceeași viziune.
Ce îi diferențiază? În primul rând, claritatea direcției: au o viziune solidă asupra transformării pe care vor să o producă în școală și știu cum să o comunice echipei. În al doilea rând, consecvența între ceea ce spun și ceea ce fac, o calitate esențială atunci când nu dispui de autoritate formală. Într-un sistem în care promisiunile neîndeplinite sunt realitate zilnică, consecvența devine principalul instrument al încrederii. Iar acolo unde oamenii simt că efortul lor nu este în zadar, implicarea vine din convingere, nu din obligație. Am văzut asta în practică: echipe care lucrează suplimentar pentru a finaliza un proiect pentru elevi, profesori care își asumă formare pe cont propriu fie prin cursuri, fie prin schimburi de experiență, colegi care își sprijină reciproc inițiativele, nu pentru că trebuie, ci pentru că au fost inspirați de liderul lor.
Lecția pentru noi toți? Autoritatea nu vine din poziția ocupată, ci din încrederea pe care reușești să o câștigi. Un lider care are o viziune coerentă o comunică clar și acționează consecvent în acord cu ea, nu mai are nevoie să convingă prin putere, o face prin respect. Iar echipele nu urmează ordine, ci urmează oamenii în care cred.
2. Cum îți cultivi spiritul antreprenorial?
Un lucru care m-a surprins constant în interacțiunea cu directorii de școală care reușesc să schimbe lucrurile este instinctul lor antreprenorial, care nu vine din educația formală, ci din realitatea cu care se confruntă zi de zi. Acești lideri nu așteaptă soluții de la conducere, nu se lasă blocați de lipsa fondurilor și nu menționează limitele sistemului ca pe o scuză. Dimpotrivă, își asumă responsabilitatea și caută soluții acolo unde alții ar vedea doar piedici.
Am colaborat cu directori care au învățat să scrie proiecte și au reușit astfel să atragă fonduri, sponsori locali, să convingă autorități, să implice părinți sau să mobilizeze comunități întregi. Ceea ce îi diferențiază nu este doar perseverența, ci și capacitatea de a identifica oportunități și de a aduce oamenii potriviți împreună, pentru a le pune în practică.
Lecția pentru noi toți? Într-o perioadă în care chiar și companiile se confruntă cu presiuni bugetare sau incertitudine, avem de învățat din felul în care acești lideri răspund provocărilor: nu așteaptă contexte ideale, ci acționează cu determinare, creativitate și simț practic. Spiritul antreprenorial nu înseamnă doar “a face mai mult cu mai puțin”, ci presupune inovație, asumarea riscurilor, perseverență și abilitatea de a coagula oameni și energii în jurul unei viziuni.
3. Cum schimbi regulile jocului?
În educația publică, inovația nu apare pentru că există condiții ideale, ci pentru că lipsa de opțiuni reale obligă la soluții noi. Liderii care inovează în școli o fac nu pentru că pot, ci pentru că trebuie. Și nu o fac teoretic, ci în mod concret, reorganizând procese, implicând actori din afara sistemului, testând idei noi și adaptându-le continuu la realitatea din clasă.
Ceea ce diferențiază acești directori este curajul de a pune sub semnul întrebării soluția automată, prima opțiune care vine “din sistem” sau “așa cum se face”, și de a construi în jurul unui scop clar: îmbunătățirea sistemului educațional. Unii directori se concentrează pe identificare sau adoptarea de metode noi de predare, alții creează spații alternative de învățare sau implică resurse din comunitate. Dar esențial este că schimbarea nu vine din exterior, ci este inițiată și susținută din interior, prin leadership consecvent și capacitate de adaptare.
Lecția pentru noi toți? Soluțiile inovatoare nu apar când totul funcționează, ci când vechile modele nu mai răspund cerințelor reale. Un lider eficient caută să schimbe cadrul de lucru când este nevoie. Cea mai valoroasă resursă a unui lider este capacitatea de a regândi și de a găsi unghiul inovator de abordare a problemei.
La AVE, am avut privilegiul de a lucra cu zeci de directori de școală care au reușit să transforme unitățile de învățământ nu prin autoritate formală, ci prin viziune și consecvență. Gala Premiilor pentru Directorii Anului, un proiect AVE ajuns anul acesta la a noua ediție, este un demers prin care celebrăm și recunoaștem public liderii din educație care reușesc să transforme școlile din interior, prin viziune, curaj și perseverență și care recunoaște tocmai acest tip de leadership, unul care merită nu doar premiat, ci și susținut și replicat.
Performanța este evaluată riguros, din perspectiva inovării în educație, a spiritului antreprenorial, a promovării egalității de șanse și a altor dimensiuni relevante, într-un proces care implică specialiști în resurse umane din companii de top, alături de lideri din business, din educație, media și instituții publice. Este un cadru în care leadershipul autentic din școli este analizat cu aceeași exigență ca în orice alt sector, pentru că impactul acestor directori depășește granițele școlii: influențează comunități, modelează mentalități și contribuie esențial la formarea unor tineri capabili să gândească critic, să colaboreze și să-și asume roluri active în societate.
