Firmele din România, indiferent de dimensiunile acestora, vor fi obligate să aibă asociat un card bancar, iar toți comercianții vor trebui să accepte plata cu cardu: sceste modificări fiscale vor intra în componența Pachetului 2 de măsuri fiscale al guvernului Bolojan. Specialista Annemarie Fabian avertizează că micii antreprenori ar putea fi dezavantajați de costurile asociate unui cont pentru firmă și că băncile trebuie să găsească soluții mai ieftine pentru aceștia.
Antreprenorii din țară se vor confrunta, în acest an, cu un nou val de măsuri fiscale. Pe lângă modificările din Pachetul 1, care au impactat mediul de business, ministrul finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat noi schimbări pentru firmele românești. Astfel, firmele din România vor fi obligate să dețină un card bancar, dispare plafonul pentru plățile cash, crește capitalul social la 8.000 de lei și se schimbă atât modul de transfer al acțiunilor unui SRL cu datorii, cât și regulile de eșalonare a datoriilor.
Annemarie Fabian, fondatoarea SOLO, o platformă digitală de administrare pentru PFA-uri, explică modul în care vor fi afectate firmele din România de noile schimbări fiscale.
Toate firmele din România vor avea un card bancar
Firmele din România vor trebui să dețină un cont în bancă și un card bancar, o măsură prin care Finanțele încearcă să reducă evaziunea fiscală. Conform Ministerului de Finanțe, s-a constatat că 698.000 de companii nu au un card bancar, nu au un cont în bancă și, evident, nici card, iar o mare parte din aceste companii au datorii la stat de peste 1,7 miliarde de lei.
Specialista Annemarie Fabian spune că modificarea este, în fond, una bună, dar că băncile ar trebui să creeze produse speciale pentru micii antreprenori.
„Această măsură se alătură eforturilor autorităților de a digitaliza și a aduce mai multă transparență în mediul fiscal românesc. Beneficiul digitalizării, de data asta printr-un cont bancar, este urmărirea mai facilă a tranzacțiilor. Dezavantajul, mai ales pentru cei la început de drum, vine din costurile mai mari asociate unui cont de business. Cred că băncile trebuie să găsească și mai multe soluții pentru micii antreprenori, care să îi ajute să își pună pe picioare businessurile”, explică Annemarie Fabian.
Totodată, se elimină plafonul de 50.000 lei pentru plăți, astfel încât orice comerciant va trebui să ofere și posibilități de plată în cash. Nazare menționează că, în momentul de față, există peste 300.000 de astfel de cazuri.
De ce nu își instalează firmele românești POS-uri?
Rezistența patronilor români de a-și instala un POS nu poate fi explicată prin lipsa de infrastructură, este de părere ministrul de Finanțe. Acesta spune că nu mai suntem în situația din 2021 sau din 2018, când era foarte complicat să obții un POS.
„Pentru o parte din antreprenori, este vorba despre lipsa de familiaritate cu sistemul digital. Ei lucrează în medii unde plata cu cardul nu este comună și atunci nu au avut nevoie să se adapteze la noile tehnologii. Astăzi însă îți poți adapta telefonul în POS sau poți plăti cu același telefon, și atunci tranziția ar trebui să fie mai ușoară decât acum 10 ani. Măsura va ajuta și în limitarea evaziunii, aducând mai multă transparență în tranzacțiile cu companii. La nivel de costuri, ne așteptăm ca antreprenorii să fie nevoiți să scoată mai mulți bani din buzunar pentru alinierea la acest pachet fiscal”, spune fondatoarea SOLO.
Majorarea capitalului social la 8.000 lei poate să fie o barieră pentru start-up-uri
Creșterea capitalului social minim la 8.000 lei pentru SRL-uri, din 2026, este prezentată ca o măsură de protecție a statului în recuperarea creanțelor de la rău-platnici. Totuși, „o astfel de sumă, chiar și introdusă treptat, va descuraja înființarea de companii noi”, avertizează specialista.
„Majorarea capitalului are ca obiectiv recuperarea creanțelor către stat în cazul rău-platnicilor. În acest moment, suma este derizorie, dar aducerea ei la o valoare de 8.000 de lei (chiar și treptat) va descuraja înființarea de noi companii. Pentru cei care lucrează pe cont propriu, o alternativă excelentă este PFA-ul, mai ales în condițiile alinierii taxării celor două forme de organizare”, a declarat aceasta.
Măsura, parte a Pachetului 2 de reforme fiscale, a fost dur criticată de IMM România, organizația care reprezintă interesele întreprinderilor mici și mijlocii. Aceștia avertizează că această creștere contravine politicilor naționale și europene de sprijinire a antreprenoriatului și ar lovi în special în microîntreprinderi și start-up-uri.
Eșalonarea datoriilor: o gură de oxigen pentru cei care nu au pus deoparte banii pentru taxe
Un alt punct sensibil din pachetul fiscal vizează modificările pentru eșalonarea datoriilor: termenele vor fi scurtate și vor fi cerute garanții suplimentare. Annemarie Fabian spune că eșalonarea este adesea o gură de oxigen pentru cei care nu au pus deoparte banii pentru taxe, o situație des întâlnită în rândul celor care lucrează pe cont propriu.
„Înainte de a vedea impactul direct al acestei măsuri, trebuie să analizăm propunerea legislativă. Eșalonarea taxelor este o metodă foarte bună pentru cei care nu au avut puși deoparte banii de taxe (cum, de multe ori, e cazul celor care lucrează pe cont propriu). Eșalonarea simplificată (pentru micii contribuabili) are deja condiții limitative foarte clare”, spune aceasta.
Efectul modificărilor: reducerea evaziunii sau încă o povară pentru cei corecți?
Întrebată dacă măsura va lovi direct în evazioniști sau doar va complica viața firmelor care își plătesc taxele, Annemarie Fabian recunoaște că cei care vor să facă evaziune vor găsi oricum metode alternative.
„Companiile care urmăresc să facă evaziune vor căuta alte metode pentru acest lucru, însă este treaba autorităților să le facă viața foarte dificilă în acest sens. Pentru micii antreprenori, care își plătesc taxele și nu urmăresc decât să își crească businessurile, toate aceste eforturi de transparență au venit, în ultimii ani, cu un efort mai mare (e-Factura), dar și cu un cost direct. Altfel spus, aceste măsuri nu reduc direct evaziunea, dar limitează libertatea celor care fac acest lucru, aducând totodată mai multă transparență în actul fiscal”, subliniază fondatoarea SOLO.
