Premierul Ilie Bolojan s-a declarat convins că, dacă ar fi redus numărul de parlamentari, nu s-ar întâmpla nimic, conform Agerpres. Ilie Bolojan a fost întrebat, la Antena 3 CNN, dacă are de gând să reducă numărul de parlamentari de la peste 450 la 300. Totodată, premierul susține că pachetul de măsuri fiscale a reprezentat singura soluție în situația în care se află România, el promițând un program de reformă pentru administrația publică locală ce va fi prezentat în viitorul apropiat.
Bolojan: Nu s-ar întâmpla nimic cu mai puțini parlamentari
„Convingerea mea este că, dacă ar fi mai puţini parlamentari, nu s-ar întâmpla nimic. Am fost în Senat, am văzut despre ce este vorba, dar ca să faci acest lucru trebuie să ai o majoritate parlamentară. Şi nu fac jocuri politice, nu explic ce vor unii, ce vor alţii. Este evident că astăzi concentrarea acestei alianţe de guvernare care s-a făcut, acestei coaliţii, a fost să rezolve problemele care sunt urgente în această perioadă”, a spus Bolojan.
„Şi numărul de parlamentari este ca acele salarii foarte mari, el nu rezolvă problemele României, dar într-adevăr generează pe bună dreptate o stare de nemulţumire care este dublată de percepţia foarte proastă vizavi de parlamentari, care s-a creat de-a lungul multor ani, uneori pe bună dreptate, alteori o percepţie care a fost formată, să spunem, doar pe lucruri care ţin nu de toţi parlamentarii, ci doar de o minoritate de parlamentari", a spus acesta.
El a admis că "a fost o scădere a calităţii lumii politice" în ultimii ani.
„Să recâştigăm încrederea oamenilor - trebuie să lucrăm şi la acest lucru, să sprijinim profesioniştii în politică, să deschidem toate partidele către oamenii valoroşi din societate, să fim parte cu deciziile noastre la ceea ce au nevoie românii”, a explicat premierul.
„E greu astăzi să le cer românilor să facă sacrificii dacă sumele care se alocă partidelor politice nu sunt reduse. (...) Cred că sumele pentru partide şi între campanii trebuie reduse mult. Dar un nivel minimal, care să permită pregătirea oamenilor care pot candida pe funcţii, schimburi de experienţă, creşterea calificării celor care exercită o anumită poziţie - sunt lucruri importante pe care toate partidele din Europa le fac, dar banii îi cheltuie cu prioritate pe aceste programe de pregătire a personalului. Şi banii sunt cheltuiţi într-o formă transparentă care nu naşte discuţii, aşa cum avem noi, din păcate, şi am avut în România în ultimii ani", a conchis acesta.
Reforma administrației publice locale, pregătită pentru această vară
„Reorganizarea administrativă este o necesitate pentru România, dar i-aş minţi pe români să le spun că va fi făcută anul acesta sau anul viitor, pentru că e greu să faci operaţii complicate, multe, în acelaşi timp. Energia acestei guvernări este concentrată să scoatem România din această perioadă dificilă, dar una din componentele pe care le vom pune în practică, în perioada următoare, începând din vara asta, este o reformă care ţine de administraţia publică locală, dar nu în sensul desfiinţării de localităţi, pentru că acest lucru, în general, se face de la finalul unui ciclu electoral”, a spus premierul.
„Chiar dacă ne-am dori, să spunem de mâine, să facem asta, oameni care au mandate, care sunt aleşi, în general, îşi închid mandatul", a afirmat premierul Bolojan, întrebat, la Antena 3, dacă are de gând să facă reorganizarea teritorială, să desfiinţeze judeţele şi să organizeze regiuni de dezvoltare.
Şeful Guvernului a adăugat că administraţia publică locală, ca orice structură administrativă, poate fi mai performantă, poate să fie "mai în serviciul cetăţenilor", cu sume mai mici oferind servicii mai bune.
„Ce vom face? De săptămâna viitoare vom forma grupuri de lucru pe fiecare structură - municipii, oraşe, comune -, pentru că problemele lor sunt destul de diferite. (...) Aici nu e vorba de a desfiinţa, ci a lua măsuri care să îi facă mai eficienţi. E adevărat că sunt multe comune, peste 60%, care nu îşi pot acoperi cheltuielile personalului cu impozitele şi taxele pe care le colectează de la cetăţeni. Dar au posibilitatea să îşi hotărască numărul de angajaţi la primărie, suficient de larg este sacoul ca să-i încapă, au posibilitatea să îşi stabilească nivelul de salarizare până la nivelul viceprimarului”, a adăugat Bolojan.
„Au cele mai mici nivele de impozite, pentru că în conştiinţa cetăţeanului din România nu există o legătură între impozitul pe care îl plăteşte pentru primărie şi calitatea serviciilor pe care le oferă primăria respectivă. Şi atunci trebuie să lucrăm la aceste mecanisme în care într-adevăr îţi dă guvernul bani ca să poţi funcţiona, atunci îţi dăm noi o grilă de salarizare, deci nivelul de salarizare, îţi dăm un număr de angajaţi care să limiteze cheltuielile, nu trebuie să ai neapărat doi consilieri personali la un primar", a precizat premierul.
Bolojan a menţionat că viceprimarul nu trebuie să aibă un consilier şi că se poate reduce numărului de consilieri locali.
"Pentru aceste localităţi trebuie să stabilim nişte norme. Trebuie, că ne place, că nu ne place, să stabilim un nivel al impozitelor pe proprietate care să permită funcţionarea parţială din aceste impozite a acestor administraţii. Ca oameni, într-adevăr, să înţeleagă că funcţie de cât plătesc ei acolo ar trebui să beneficieze proporţional şi de servicii care să aibă o legătură cu acest nivel", a conchis acesta.
Bolojan: Pachetul fiscal, singura soluție
„La instalarea acestui Guvern, domnul preşedinte, pe bună dreptate, mi-a solicitat să facem tot ceea ce este posibil să nu creştem, în general, taxele şi să aducem, să gestionăm deficitul prin scăderi de cheltuieli, prin eşalonări de investiţii sau prin alte măsuri. Aceasta este realitatea”, a spus Bolojan.
„Problema este că între această dorinţă, pe care şi noi am avut-o, Guvernul, per ansamblu şi eu personal, şi realitatea negocierilor cu pieţele, cu Comisia Europeană, cu realitatea bugetară, a fost o diferenţă destul de mare. Şi vă daţi seama că acest pachet fiscal pe care îl propunem - el urmează să fie evaluat dacă, într-adevăr, corectează, cel puţin pentru un an, doi, aceste măsuri temporare pe care le luăm, deficitul României - şi era singura soluţie în care poţi să realizezi venituri repede, fără să intri direct în buzunarul unui om şi crescând nişte taxe indirecte, care, e adevărat, din nou, îi vor afecta uşor pe oameni, pentru că orice produs care creşte ca preţ înseamnă că vei lua mai scump", a spus Bolojan, la Antena 3.
El a afirmat că o parte din creşterea TVA se va vedea în preţurile pe care românii le vor plăti.
"Dar dacă nu făceam acest lucru, vă rog să mă credeţi că nu era propunerea de 21%, gândiţi-vă cum a fost acum câţiva ani de zile, de 24%, şi deci era singurul pachet şi singurele posibilităţi ca pe termen scurt să arăţi cât se poate de clar că lucrezi la venituri structurale, care îţi cresc încasările la buget şi afectează cel mai puţin, în general, economia în ansamblu", a arătat premierul.
Şeful Guvernului a subliniat că există restanţe mari la încasarea taxelor şi impozitelor, mai ales la TVA, pentru că legislaţia nu a fost modificată pentru a nu mai permite insolvenţele în cascadă.
Direcția de protocol a Guvernului, mult mai mare decât cea de la Președinție
„Am constatat că avem o direcţie de protocol care are cred că 30 de oameni. (...) La Palatul Cotroceni câţi sunt la protocol? Nouă. În general, preşedintele României are partea de reprezentare externă, deci are activităţi de protocol mai importante datorită poziţiei în statul român. Totuşi, trebuie văzut - între nouă şi 30, parcă ar trebui făcută o analiză. Avem un serviciu de rezilienţă instituţională. (...) Cred că sunt vreo, nu ştiu, 12 - 13 persoane”, spune Bolojan.
„Domnule, ce aţi făcut? La ce lucraţi? Păi mai lucrăm la aia... Dar e greu să explice la ce lucrează. Şi atunci gândiţi-vă că în clădirea Guvernului sunt oameni la câteva direcţii care lucrează din greu. La Contencios, la pregătirea şedinţelor de guvern, pentru că au de lucru, sunt alergaţi”, a adăugat acesta.
„Credeţi că acei colegi sunt motivaţi când văd că în alte zone unii sunt destul de relaxaţi? (...) Nu e în regulă această chestiune. Şi atunci în toate instituţiile din România, că ne place, că nu ne place, trebuie făcut un calcul în aşa fel încât să calculăm corect personalul, pentru că el nu e plătit cu bani din cer", a afirmat Ilie Bolojan, la Antena 3.
El a susţinut că este "o măsură iresponsabilă să arunci banii ţării pe geam când tu iei împrumuturi şi să ţii oameni care nu lucrează în sectorul public, când cei din privat nu au cu cine lucra", dar a atras atenţia că nu trebuie demonizat sectorul public deoarece sunt foarte mulţi oameni în acest sector care îşi fac datoria.
„Dacă facem acest audit al fiecărei instituţii o să constatăm că avem instituţii care au prea puţini oameni sau sunt prost organizaţi. (...) Eu mă gândesc la Agenţia Naţională de Resurse Minerale, unde noi colectăm prea puţin şi datorită nivelului redevenţelor, dar şi datorită lipsei de activitate şi au câte un om pe trei - patru judeţe. Vă puteţi da seama ce se întâmplă la nivelul exploatării resurselor într-un judeţ unde nu este niciun om care să îi controleze pe cei care exploatează toate resursele, dar stau câţiva mai mulţi în birourile centrale", a arătat premierul.
