Industria auato din România, grav lovită de lipsa programului Rabla, va primi o gură de aer proaspăt în a doua jumătate a acestui an când, în cele din urmă, persoanele fizice se vor putea înscrie pentru subvențiile puse la bătaie de Administrația Fondului pentru Mediu. Wall-Street.ro analizează care va fi impactul unui program Rabla cu o amprentă bugetară mult redusă și care începe mai târziu ca niciodată.
Ministerul Mediului anunță repornirea programului Rabla
Programul Rabla, unul dintre cele mai longevive programe derulate în România, a fost sistat pe data de 18 iunie, cu doar o zi înainte ca înscrierile să fie deschise pentru persoanele fizice. Lal acel moment, programul deja începuse pentru UAT-uri (Unități Administrativ-Teritoriale), dar și pentru firme (persoane juridice de drept privat).
În urma deciziei de suspendare a Rabla, au fost întrerupte și cele două ramuri ale programului pentru care înscrierile fuseseră deja deschise, ceea ce înseamnă că niciun tip de beneficiar nu și-a primit banii pentru achiziția de mașini noi până la data realizării acestui articol. La momentul suspendării, în presă au circulat diverse zvonuri, inclusiv că Rabla ar urma să fie suspendată vreme de 2 ani de zile, din lipsă de fonduri.
La scurt timp, premierul Ilie Bolojan a ieșit cu clarificări, acesta spunând că toate programele susținute cu bani de la buget sunt într-o etapă de analiză ce va dura circa 1-2 luni, urmând să se decidă apoi ce programe pot fi reluate și cu ce bugete. El a spus că „din punctul meu de vedere, nu mai avem capacitatea financiară să ne susținem toate programele care erau dedicate din bugetul de stat unor anumite componente economice”.
Ulterior, ministra Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu, a transmis presei că o decizie pe Rabla 2025 va fi luată până la finele lunii. Acest termen a fost respectat, dar doar parțial, Buzoianu transmițând în data de 16 iulie că Rabla va fi reluat pentru persoane fizice, la o dată ulterioară, fără să ofere clarificări despre viitorul programului pentru UAT-uri și pentru persoane juridice.
Astfel, am aflat că persoanele fizice vor beneficia de Rabla anul acesta, dar cu un buget redus, însă restul componentelor rămân în aer. De asemenea, rămâne în aer data de la care începe Rabla, respectiv valoarea ecotichetelor.
Ce buget va avea Rabla în 2025
Conform bugetării inițiale, aprobată de Guvernul Ciolacu II, Administrația Fondului pentru Mediu, care derulează de 20 de ani programul Rabla, avea alocat un buget record de 1,43 miliarde de lei pentru programe de mediu, inclusiv pentru Rabla.
Astfel, beneficiarilor li s-au promis subvenții majorate pentru achiziția de vehicule 100% electrice și vehicule pe hidrogen, valoarea acestor ecobonusuri sărind de la 5.100 de euro în 2024 la 7.400 de euro anul acesta. Cel mai recent Ghid de aplicare al programului Rabla 2025 prevedea următoarele subvenții pentru persoane fizice, dar și pentru persoanele juridice de drept privat:
- 37.000 lei (7.400 de euro – autovehicul nou 100% electric sau cu pilă de combustie cu hidrogen;
- 15.000 lei (3.000 de euro) – plug-in hybrid / motocicletă electrică;
- 12.000 lei (2.400 de euro) – hibrid;
- 10.000 lei (2.000 de euro) – propulsie termică (inclusiv GPL/GNC).
Pentru UAT-uri, autoritățile au pus la bătaie un buget de 30 de milioane de lei pentru autovehicule noi cu sistem de propulsie hibrid, respectiv 120 de milioane de lei pentru autovehicule noi plug-in hibrid sau pur electric.
Totodată, autoritățile anunțau că „suma alocată sesiunii de înscriere ce se va desfăşura în perioada 19 iunie - 27 noiembrie 2025, sau până la epuizarea bugetului alocat, este de 210 milioane de lei pentru achiziţionarea autovehiculelor noi cu sisteme de propulsie termică (cu ardere internă, inclusiv motorizare GPL/GNC) sau a motocicletelor şi autovehiculelor cu sistem de propulsie hibrid, iar 400 milioane de lei pentru achiziţionarea autovehiculelor noi plug-in hibrid sau a motocicletelor electrice şi autovehiculelor pur electric sau cu pilă de combustie cu hidrogen.”
Același buget era disponibil și pentru firme. Vorbim, deci, de o sumă de 610 milioane de lei pentru unica sesiune de finanțare de anul acesta. Totuși, ministra Mediului a explicat că bugetul va fi redus pentru persoane fizice la doar 200 de milioane de lei sau 39,4 de milioane de euro.
Aici ne confruntăm cu încă o neclaritate, pentru că recent, Sorin Grindeanu, președinte interimar al PSD, a transmis la Antena 1 că „azi (n.r. pe 15 iulie) am primit o informare legată de programul Rabla. E de vreo 120 de milioane de euro. Știți că ăsta în special stimulează producția autohtonă de automobile.”
Pe baza sumei menționate de Grindeanu, presupunem că este vorba de bugetul pentru întregul program Rabla, adică de trei ori mai mult decât suma alocată pentru persoane fizice. Asta ar sugera că programele pentru UAT-uri și pentru persoane juridice nu vor fi abandonate. Cum nu avem vreo confirmare, rămânem cu această ipoteză și cu garanția că ecotichetele vor scădea cel puțin pentru persoanele fizice.
Valoarea subvențiilor pentru persoane fizice va fi mai mică
Din moment ce bugetul pentru programul Rabla pentru persoane fizice va fi redus la o treime, este logic ca și subvențiile să fie micșorate semnificativ. Nu știm dacă ecotichetele vor fi de trei ori mai mici, dar acest lucru este probabil, din moment ce bugetul a scăzut de la 610 milioane de lei la doar 200 de milioane de lei.
Pe un calcul simplu, dacă proporțiile subvențiilor se păstrează, noua schemă de susținere de la stat ar putea arăta astfel:
- 12.333 lei (2.431 de euro – autovehicul nou 100% electric sau cu pilă de combustie cu hidrogen;
- 5.000 lei (~1.000 de euro) – plug-in hybrid / motocicletă electrică;
- 4.000 lei (~800 de euro) – hibrid;
- 3.333 lei (~660 de euro) – propulsie termică (inclusiv GPL/GNC).
Cu alte cuvinte, subvențiile pentru EV-uri vor fi chiar mai mici ca în 2024, când ele au fost de 5.100 de euro. Este de menționat că, în acel an, subvențiile au scăzut cu 50% față de nivelul din 2023, când ajutorul oferit de stat era de 10.500 de euro, ceea ce a impulsionat considerabil piața de EV-uri.
În 2024 față de 2023, vânzările de mașini pe baterii au scăzut cu 32%, ceea ce s-a tradus printr-o cotă de piață de sub 7%. Dacă subvenția va fi mai mică cu peste 50% față de cea din 2024, este de așteptat ca vânzările pentru acest tip de autovehicule să scadă chiar mai tare în 2025.
Până acum, în lipsa programului Rabla, în primul semestru al acestui an, au fost înmatriculate 64.339 de mașini, arată datele bazate pe înregistrările Direcției Generale Permise de Conducere și Înmatriculări. Comparativ cu primul semestru din 2024, când au fost înmatriculate 82.266 de autoturisme, scăderea este de aproape 22%.
Acesta devine astfel cel mai slab început de an din 2021, când au fost vândute sub 60.000 de mașini, pe fondul pandemiei de COVID-19. De asemenea, strict pentru vehiculele electrice, „s-a înregistrat un declin de 41,2 % în primele cinci luni din 2025, față de perioada similară a anului trecut, situând România pe ultimul loc în UE la acest capitol,” a transmis APIA.
Ce înseamnă pentru industria auto subvențiile Rabla diminuate
În iunie 2025, vânzările de mașini noi au scăzut cu 50% față de aceeași lună a anului trecut, iar înmatriculările de mașini 100% electrice s-au redus cu 54,3%. Astfel, EV-urile au înregistrat luna trecută o cotă de piață de doar 3,7%, conform DGPCI.
În acest context, constructorii auto au avertizat că tranziția către vehicule „verzi” nu se poate face, în această fază, decât cu implicarea statului. În trecut, asociațiile de profil, APIA și ACAROM, au promovat creșterea subvențiilor la 8.500 de euro, dar ministra Mediului a spus clar că reducerea pentru electrice și mașini pe hidrogen nu va mai avea valoarea de 37.000 de lei, dar aceasta a spus că metoda de înscriere nu se va schimba, pentru că „realizarea unui nou Ghid de aplicare ar dura șase luni”.
Din discuțiile avute în ultima perioadă de Wall-Street.ro cu reprezentanți din industria auto, înțelegem că o subvenție prea mică nu va ajuta piața prea mult. Concret, dealerii sunt de părere că o subvenție de circa 2.000-3.000 de euro ar putea să fie acoperită, în marea majoritate a cazurilor, de client, eventual cu un ajutor (sub forma unor reduceri) de la dealer.
Cu alte cuvinte, în cazul în care subvenția pentru EV-uri scade la 2.400 - 3.000 de euro de la 7.400 de euro cât s-a anunțat inițial, vânzările nu vor crește, iar decalajul înregistrat în primul semestru nu va putea fi recuperat în ultima bucată a anului.
De asemenea, o subvenție de sub 1.000 de euro evident nu va putea impulsiona nici comerțul de mașini hibride sau cu motoare pur termice, astfel de sume intrând oricum în marja unei oferte de avantaj client practicată de un dealer auto.
Avertismentul dat de industria auto, în lipsa Rabla
În momentul în care s-a anunțat suspendarea Rabla, asociațiile din domeniu au cerut măsuri predictibile și rapide pentru ajutorarea acestei ramuri economice importante pentru PIB-ul României, ridicând mai multe semnale de alarmă.
Wall-Street.ro a cerut reacții de la actorii relevanți și în urma comentariilor făcute de ministra Mediului Diana Buzoianu, dar cei chestionați au ales să nu comenteze, așteptând decizii oficiale, concrete, cu mai multe informații despre subvenții și programul de implementare. Știm, însă, că Ministerul Mediului nu a informat stakeholderii din industrie înainte de a face anunțul că Rabla va fi reluat, aceștia aflând despre asta din social media și presă.
Ceea ce însă au transmis APIA, ACAROM și AIDMM după suspendarea Rabla merită revăzut, ca un avertisment pentru un „scenariu negru” care ar putea să fie inevitabil, dacă subvențiile sunt prea mici.
„În scenariul cel mai negru în care programul Rabla pentru persoane fizice va fi anulat total, piața auto și moto nu va putea recupera până la final de an sub nicio formă scăderea pe care o înregistrează deja. Lipsa unui instrument vital de stimulare subminează cererea, afectează distribuitorii locali și pune în pericol locurile de muncă din acest sector”, a spus Andrei-Sebastian Ivan, reprezentant al AIDMM.
„Oprirea subvențiilor nu doar că va conduce la prăbușirea piețelor auto-moto, dar va avea exact efectul opus: România se va umple din nou de vehicule vechi, din import, care nu respectă normele de poluare și care vor pune în pericol siguranța în trafic,” a adăugat acesta.
Totodată, ACAROM a detaliat impactul pozitiv al programului Rabla în anii anteriori, spunând și că acesta nu reprezintă o povară pe bugetul public, ci, din contră, aduce bani în visteria statului.
Care a fost, în anii trecuți, impactul programului Rabla asupra economiei și a parcului auto național
Eficiența programului este dată nu numai de numărul de RABLE scoase din uz/casate, dar mai ales de componenta economică a acestuia, explică ACAROM.
Cunoscut fiind faptul că vânzările de autovehicule noi sunt fiscalizate în proporție de 100%, raportul între sumele alocate și sumele colectate ca urmare a achiziției de vehicule noi prin RABLA este de 1 la 1,5 (adică pentru 1 LEU alocat se colectează 1.5 LEI), și aici ne referim doar la TVA.
Dacă includem și sumele adiacente colectate la bugetul statului din: impozit pe salarii, impozit pe profit, CAS și CASS, accize combustibili etc, raportul beneficiu/cost al programului RABLA pentru vehicule depășește 1 la 2 (pentru un LEU cheltuit, statul câștigă 2 LEI).
Astfel, in pofida opiniilor contrare exprimate în media, programul RABLA pentru autovehicule aduce venituri la bugetul de stat, nefiind nicidecum o cheltuială nejustificată.
Totodată, derularea programului RABLA a dus la scăderea emisiilor poluante ale autovehiculelor existente în parcul auto, la creșterea siguranței rutiere, dar și la atingerea unor obiective de mediu obligatorii.
Menționăm faptul că la ediția 2025 a programului RABLA pentru vehicule, fondurile alocate (n.r. înainte de suspendarea programelor) sunt provenite din certificate verzi, nereprezentând o componentă directă a bugetului național, a explicat ACAROM.
Totodată, asociația 2Celsius, care a analizat pe larg impactul Rabla, a arătat că acest program poate să ajute România să-și bifeze obligațiile de mediu asumate față de UE. Pe cifre, peste 1 milion de vehicule vechi au fost casate prin Rabla și au fost înlocuite de peste 700.000 vehicule noi datorită Rabla Clasic și Plus.
State precum Belgia, Polonia, Cehia, Finlanda și Scandinavia nu dispun de scheme de casare similare, iar vânzările de vehicule noi au rămas la niveluri stagnante, în contrast cu dinamica pieței românești — doar Germania și Slovacia au înregistrat creșteri vizibile după programe de casare temporare (2009–2010), a transmis AIDMM.
Totuși, 2Celsius a subliniat că „de la lansarea programului în 2005, AFM-ul nu a pus la dispoziție niciun raport cuprinzător cu privire la impactul precis al programului asupra mediului.”
