1 imagini
Este un început de an dificil, cu profesori nemulțumiți de condițiile de lucru, de creșterea normei didactice, de comasarea claselor, scăderi ale tarifului brut pe ora suplimentară, dar și cu reguli noi pentru directori. Măsurile afectează direct peste 150.000 de cadre didactice și aproximativ 2,8 milioane de elevi.
„Salariile şi bursele pot fi acoperite până la sfârşitul anului. Am ascultat şi eu ce cer sindicatele - abrogarea măsurilor. Este aproape imposibil, în condiţiile în care legea a fost adoptată în luna iulie. Deja, toată structura şcolară s-a organizat. Deja, anul şcolar a început, că a început în 1 septembrie. Este aproape imposibil. Demisia Guvernului nu cred că este posibilă. Demisia mea... Dacă demisia mea ar rezolva aceste măsuri sau ar anula aceste măsuri, cu bucurie mi-aş da această demisie", a spus Daniel David, Ministrul Educației, potrivit Agerpres.
Început de an școlar incert: Protestele iau locul festivităților de deschidere, iar profesorii ies în stradă în prima zi de școală
Liderii din „Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ, Federaţia Sindicatelor din Educaţie „Spiru Haret” şi Federaţia Naţională Sindicală „Alma Mater” au chemat profesorii în stradă pe data de 8 septembrie, când este programată prima zi de școală. După protestele din perioada 3-5 septembrie, dar și după cele organizate în timpul verii, în fața sediului Ministerului Educației, sindicaliștii susțin boicotarea începutului de an școlar. În prima parte a zilei de 8 septembrie este programat un miting și un marș al profesorilor pe traseul Piața Victoriei – Palatul Cotroceni, în intervalul orar 11:00 – 16:00.
Totuși, Ministrul Educației şi-a manifestat convingerea că elevii vor fi primiţi în şcoli pe 8 septembrie şi că vor intra în sălile de clasă, însă, probabil, în unele unităţi de învăţământ vor avea loc diferite forme de 'boicot', în contextul grevelor anunţate de sindicate.
„Mesajul meu către părinţi, către elevi şi profesori este că dincolo de controversele care există inevitabil în acest moment în domeniul nostru, de supărările pe care le avem unii sau ceilalţi, toţi ştim că în final contează interesul copiilor. Sunt convins că elevii vor fi primiţi şi aşteptaţi la şcoli. (...) Copiii vor fi aşteptaţi la şcoală şi sunt convins că vor intra în sala de clasă, însă, după aceea, în diverse şcoli probabil să aibă loc forme diferite de boicot. Sau să nu existe deloc boicot. (...) Sunt convins că copiii care merg la şcoli vor fi primiţi în şcoli", a afirmat ministrul, potrivit Agerpres.
El a spus că fiecare director va stabili ce festivitate face pe 8 septembrie sau dacă vor intra copiii direct în sala de clasă.
Sindicaliștii din educație și-au manifestat în continuare nemulțumirile și le-a transmis directorilor și inspectorilor că aceștia trebuie să rămână „parteneri esențiali în misiunea nobilă a educației”.
„Înțelegem presiunea la care sunteți supuși: pe de o parte, aveți responsabilitatea de a implementa decizii venite de la nivel central, iar pe de altă parte, vă confruntați zilnic cu nemulțumirile legitime ale cadrelor didactice, cu lipsa de resurse și cu birocrația excesivă. Aceste măsuri nu doar că îngreunează activitatea managerială și de îndrumare, dar vă îndepărtează de rolul fundamental de lideri și mentori ai comunităților școlare. Mesajul nostru este unul clar: lupta federațiilor sindicale nu este o luptă împotriva directorilor sau a inspectorilor. Dimpotrivă, este o luptă pentru un sistem de învățământ sănătos, predictibil și finanțat corespunzător, un sistem în care fiecare dintre noi – profesor, director, inspector – să își poată desfășura activitatea cu profesionalism și demnitate”, au transmis reprezentanții de la Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) și Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”.
I. Care sunt schimbările majore din acest an școlar, aduse de legile lui Bolojan
Guvernul condus de Ilie Bolojan a adoptat începând cu jumătatea acestui an mai multe schimbări de ordin fiscal-bugetar multe dintre ele afectând și sistemul de învățământ de stat. Acestea au impact atât pentru elevi și studenți, cât și pentru profesori, timp în care aceștia din urmă și-au exprimat deja nemulțumirile inclusiv în stradă, prin mai multe serii de proteste. Iată care sunt cele mai importante schimbări aduse de Guvernul Bolojan la nivelul sistemului educațional de stat, incluse în Legea nr. 141 din 2025.
1. Creșterea normei didactice
Legea 141/2025 aduce modificări importante în ceea ce privește norma didactică din învățământul preuniversitar. Începând cu anul școlar 2025–2026, numărul de ore de predare crește pentru mai multe categorii de cadre didactice, potrivit actului normativ publicat în Monitorul Oficial pe 25 iulie.
Documentul schimbă aproape toate prevederile referitoare la norma profesorilor din Legea 198/2023 și introduce o normă de 20 de ore pe săptămână pentru profesorii de gimnaziu și liceu. În cazul profesorilor cu grad didactic I sau al celor cu titlul de profesor emerit, care au și rol de mentori, norma va fi de 18 ore pe săptămână.
Potrivit edupedu.ro, aceasta este prima majorare a normei didactice din 1995, când, prin Legea Statutului cadrelor didactice (adoptată separat la doi ani după legea învățământului), a fost stabilită norma de 18 ore pentru cadrele didactice din preuniversitar.
Creșterea normei didactice cu două ore reprezintă măsura care afectează cel mai grav profesorii din preuniversitar. În multe școli, cadrele didactice titulare riscă să intre în restrângere de activitate, iar suplinitorii calificați ar putea să nu mai găsească un post disponibil. Pentru titulari, există pericolul real de a nu mai beneficia de salarii întregi, întrucât va fi dificil să li se asigure norma completă de 20 de ore.
2. Comasarea a sute de școli
Noile prevederi adoptate de Guvernul Bolojan arată că o unitate de învățământ de stat poate funcționa cu personalitate juridică doar în contextul în care îndeplinește unul dintre următoarele criterii minime de efectiv:
- 500 de elevi
- 500 de elevi, preșcolari și/sau antepreșcolari
- 250 de preșcolari și/sau antepreșcolari
- 200 de antepreșcolari
- 300 de elevi pentru învățământul postliceal
- 50 de elevi sau 50 de elevi/preșcolari pentru învățământul special
Măsura va conduce la concedieri de personal didactic auxiliar și chiar administrativ.
3. Creșterea numărului de elevi în clasă
Prin Legea 141/2025 este modificat articolul 23, care reglementează numărul de elevi și preșcolari din clasele și grupele școlare. Noul articol prevede:
Educație timpurie:
- grupa mică (antepreșcolari): medie 9 copii (între 7 și 11)
- grupa mijlocie: medie 14 copii (între 10 și 17)
- grupa mare: medie 16 copii (între 10 și 22)
Nivel preșcolar: grupa are în medie 17 copii (între 12 și 22)
Învățământ primar: clasa are în medie 18 elevi (între 12 și 24)
Învățământ gimnazial: clasa are în medie 20 de elevi (între 12 și 28)
Învățământ sportiv și de artă:
- clasa are în medie 16 elevi (între 8 și 24)
- grupa sportivă are în medie 7 elevi (între 4 și 10)
Învățământ liceal, inclusiv dual: clasa are în medie 23 elevi (între 16 și 30)
Instruirea practică: grupele sunt formate din 8 până la 15 elevi
Licee tehnologice: clasele pot fi constituite din cel mult 3 grupe cu calificări diferite
Învățământ postliceal: clasa are în medie 26 elevi (între 20 și 32)
Învățământ special:
- antepreșcolari cu sprijin nivel I–II: medie 6 copii (între 5 și 7)
- primar cu sprijin nivel I–II: medie 7 elevi (între 6 și 8)
- antepreșcolari cu deficiențe grave și sprijin nivel III–IV: medie 4 copii (între 3 și 5)
- primar cu sprijin nivel III–IV: medie 5 elevi (între 4 și 6)
Învățământ tehnologic special: medie 10 elevi (între 8 și 12)
Legea introduce posibilitatea ca, în situații excepționale, clasele să funcționeze cu până la 2 elevi sub limita minimă și până la 4 elevi peste limita maximă, cu avizul inspectoratului școlar și justificare din partea unității de învățământ. Astfel, o clasă de liceu ar putea ajunge din nou la 34 de elevi, față de 26 cât era anterior, revenind la situația de dinainte de 2022. La gimnaziu, cu aprobare, numărul elevilor dintr-o clasă poate urca până la 32, comparativ cu 26 cât era înainte, potrivit edupedu.ro.
În localitățile izolate, fie geografic, fie lingvistic, unde efectivele sunt reduse și transportul școlar nu poate fi asigurat, se permite organizarea clasei simultane, conform unei metodologii aprobate de Ministerul Educației.
Trebuie spus că majorarea numărului de elevi va conduce la comasări de grupe/clase, având drept consecință scăderea calității actului educațional și reducerea numărului de posturi/norme.
4. Directorii de școli, obligați să predea 10 ore pe săptămână
Legea 141/2025 introduce o nouă obligație pentru directorii și directorii adjuncți ai unităților de învățământ. Aceștia vor fi nevoiți să predea 40 de ore pe lună, adică echivalentul a 10 ore pe săptămână. Acestea trebuie efectuate în timpul programului de muncă, fără posibilitatea de a fi remunerați suplimentar prin plata cu ora.
În plus, directorii sunt afectați și de procesul de reorganizare a rețelei școlare: numeroase unități de învățământ care în prezent au personalitate juridică vor deveni structuri arondate unor școli mai mari. Potrivit estimărilor ministrului Educației, aproximativ 900 de directori își vor pierde funcțiile, împreună cu echipele manageriale ale acestor unități.
5. Scăderi la plata cu ora
Legea 141/2025 introduce pentru prima dată în România raportarea plății cu ora (PCO) în învățământul preuniversitar la numărul mediu lunar de ore lucrătoare. Această schimbare are ca efect direct reducerea cu aproximativ 50% a tarifului brut pentru orele suplimentare prestate de cadrele didactice. Acest lucru face imposibilă acoperirea orelor libere prin plata cu ora, potrivit edupedu.ro.
„Începând cu data de 1 septembrie 2025, în sistemul de învățământ preuniversitar de stat, la stabilirea tarifului la plata cu ora se utilizează salariul de bază aferent cadrului didactic încadrat, având în vedere gradația de vechime în muncă, treapta de vechime în învățământ și gradul didactic corespunzător, la care se adaugă, după caz, următoarele majorări/sporuri: majorarea pentru predare simultană, indemnizația pentru învățământ special sau spor pentru activitatea de predare în sistemul penitenciar, indemnizație pentru zone izolate, spor de handicap și sporul pentru suprasolicitare neuropsihică, raportat la numărul mediu lunar de ore lucrătoare, stabilit anual prin hotărâre a Guvernului inițiată de Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale”, se arată în Legea 141/2025.
6. Modificări la bursele elevilor
Printre schimbările economice anunțate de Guvernul Ilie Bolojan s-au numărat și reconfigurarea burselor acordate pentru elevi. Conform noilor prevederi din pachetul 1 de măsuri fiscal-bugetare, în acest an școlar se vor acorda următoarele tipuri de burse.
- bursă de merit (în cuantum de 450 de lei/lună)
- bursă socială (300 de lei/lună),
- bursă tehnologică (300 de lei/lună),
- bursa pentru sprijinirea reintegrării școlare a mamelor minore (conform legii).
Trebuie spus și că în urma feedbackului primit atât din spațiul public, cât și în cadrul dezbaterii organizate de Ministerul Educației și Cercetării în perioada de consultare publică, în cazul burselor de merit a fost eliminată responsabilitatea unității de învățământ de a stabili criterii de departajare pentru beneficiarii de burse de merit, în situația mediilor egale.
Astfel, în forma adoptată în ședința de guvern, bursele de merit se acordă primilor 15% dintre elevii fiecărei clase, care au obținut, în anul școlar anterior, minimum media anuală 9. Suplimentar, bursa de merit se acordă și copiilor care au media egală cu a ultimului beneficiar stabilit prin aplicarea procentului (15%). Vor fi eliminate, așadar, două categorii de burse pentru olimpici (tipurile I și II), cu valori cuprinse între 700 și 3.000 de lei.
Această modificare vine după ce, anul trecut, au fost retrase bursele de merit pentru elevii din clasele I–IV. În prezent, bursele de merit se mai acordă doar elevilor din clasele V–VIII și IX–XII, cu condiția obținerii unei medii generale de cel puțin 9,50, în limita a 30% dintre elevii fiecărei clase.
Cât se economisește după măsurile fiscal-bugetare care afectează școlile de stat. Impactul economic estimat
Conform estimărilor Consiliului Fiscal, primul pachet de măsuri ar putea reduce deficitul bugetar la 8,04% din PIB până la finalul lui 2025. Conform aceleiași estimări, în 2026, impactul ar fi și mai vizibil: 5,3% din PIB, agențiile de rating anticipează însă un nivel de peste 6%. Pentru a coborî sub pragul de 3% din PIB, sunt necesare măsuri suplimentare, dar și reforme structurale care să corecteze disfuncționalitățile sistemului fiscal și redundanțele aparatului public – intenția din spatele pachetului 2, după cum arată experții de la Romanian Economic Monitor, într-o postare pe pagina de Facebook.
Consiliul Fiscal atrage atenția că prin măsurile adoptate în educație de Guvernul Bolojan, pot conduce la o diminuare a cheltuielilor bugetare cu circa 0,02% din PIB.
II. Structura an școlar 2025-2026
În ceea ce privește structura anului școlar 2025-2026, la fel cum s-a procedat și în anii trecuți, școala va fi împărțită pe module, o modalitate de structură despre care reamintim că a fost din nou introdusă în școala românească începând cu anul școlar 2022-2023.
1. În ce perioade vor avea loc cursurile
Iată cum vor arăta modulele din anul școlar 2025-2026:
- Modul 1: Elevii vor fi la cursuri de pe 8 septembrie (de când începe oficial școala) și până pe 24 octombrie (inclusiv).
- Modul 2: Elevii vor fi la cursuri de luni, 3 noiembrie și până vineri, 19 decembrie (inclusiv).
- Modul 3: Elevii vor fi la cursuri de joi, 8 ianuarie și până vineri, 6 februarie 2026 (inclusiv).
- Modul 4: Elevii vor fi la cursuri de luni, 16 februarie și până vineri, 23 februarie 2026 (inclusiv) sau până luni, 2 martie 2026 (aici fiind la decizia inspectoratelor școlare județene/al municipiului București, după caz, vineri, 3 aprilie 2026)
- Modul 5: Elevii vor fi la cursuri de miercuri, 15 aprilie și până vineri, 19 iunie 2026 (inclusiv)
2. Vacanțele elevilor în anul școlar 2025-2026
Elevii vor avea vacanță după fiecare modul de la școală. Două dintre aceste vacanțe au legătură cu cele mai mari sărbători religioase, Crăciunul, respectiv Paștele. Vacanța de iarnă, adică cea acordată cu prilejul Sărbătorilor de Iarnă are loc în perioada 20 decembrie – 7 ianuarie (inclusiv).
- Vacanță după modulul 1: de sâmbătă, 25 octombrie 2025 până duminică, 2 noiembrie 2025;
- Vacanță după modulul 2: de sâmbătă, 20 decembrie 2025 până miercuri, 7 ianuarie 2026;
- Vacanță după modulului 3: o săptămână, la decizia inspectoratelor școlare județene/al municipiului București, ce poate acordată în perioada 9 februarie - 1 martie 2026. Această vacanță este deseori numită vacanța de schi
- Vacanță după modulul 4: de sâmbătă, 4 aprilie 2026 până marți, 14 aprilie 2026. Aici este vorba despre Vacanța de Paște
- Vacanță după modulul 5: de sâmbătă, 20 iunie 2026, până duminică, 6 septembrie 2026. Aici este vorba despre vacanța de vară (vacanța mare)
În 2026, Paștele ortodox va fi sărbătorit pe data 12 aprilie, în vreme ce Paștele catolic din 2026 va fi pe data de 5 aprilie.
III. Examenele naționale: Calendarul pentru Bacalaureat 2026 și Evaluarea Națională 2026
Calendar Bacalaureat 2026
Ministerul Educației a pus în dezbatere publică acel calendar care include datele privind examenul de Bacalaureat pe care absolvenții de clasa a XII-a îl vor susține în 2026. Trebuie spus că, potrivit noului calendar, competențele (probele orale) vor fi susținute din nou vara, în luna iunie, renunțându-se astfel de la susținerea lor din timpul iernii, introdusă pentru prima dată în anul școlar 2024-2025. Iată cum arată calendarul examenului de Bacalaureat pentru anul școlar 2025-2026:
Sesiunea iunie - iulie 2026
- 2 - 4 iunie 2026: Înscrierea candidaților la prima sesiune de examen
- 4 iunie 2026: Încheierea cursurilor pentru elevii claselor a XII-a/ a XIII-a
- 8 - 10 iunie 2026: Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română - proba A
- 10 – 11 iunie 2026: Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă - proba B
- 11 – 12 iunie 2026: Evaluarea competențelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională – proba C
- 15 – 17 iunie 2026: Evaluarea competențelor digitale - proba D
- 29 iunie 2026: Limba și literatura română – proba E.a) – proba scrisă
- 30 iunie 2026: Proba obligatorie a profilului – proba E.c) – proba scrisă
- 2 iulie 2026: Proba la alegere a profilului și specializării – proba E.d) – proba scrisă
- 3 iulie 2026: Limba și literatura maternă – proba E.b) – proba scrisă
- 7 iulie 2026: Afișarea rezultatelor inițiale la probele scrise (până la ora 12.00), vizualizarea lucrărilor
scrise și depunerea contestațiilor (în intervalul orar 14.00 – 18.00) - 8 - 9 iulie 2026: Vizualizarea lucrărilor scrise și depunerea contestațiilor
- 9 - 10 iulie 2026: Soluționarea contestațiilor
- 13 iulie 2026: Afișarea rezultatelor finale
Sesiunea iulie - august 2026
- 14-21 iulie 2026: Înscrierea candidaților la a doua sesiune de examen, inclusiv a candidaților care au promovat examenele de corigențe
- 3-4 august 2026 Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română – proba A
- 4 - 5 august 2026: Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă - proba B
- 6 - 7 august 2026: Evaluarea competențelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională - proba C
- 5 - 6 august 2026: Evaluarea competențelor digitale - proba D
- 10 august 2026: Limba și literatura română – proba E.a) – proba scrisă
- 11 august 2026: Proba obligatorie a profilului – proba E.c) – proba scrisă
- 12 august 2026: Proba la alegere a profilului și specializării – proba E.d) – proba scrisă
- 13 august 2026: Limba și literatura maternă – proba E.b) – proba scrisă
- 18 august 2026: Afișarea rezultatelor la probele scrise (până la ora 12.00), vizualizarea lucrărilor scrise
și depunerea contestațiilor (în intervalul orar 14.00 – 18.00) - 19-20 august 2026: Vizualizarea lucrărilor scrise și depunerea contestațiilor
- 20-21 august 2026: Soluționarea contestațiilor
- 24 august 2026: Afișarea rezultatelor finale
Ordinul complet privind organizarea și desfășurarea examenului național de bacalaureat 2026 poate fi consultat AICI.
Simulare BAC 2026
Simularea probelor scrise ale examenului național de bacalaureat – 2026 va fi susținută în următoarele date:
- 23 martie 2026 Proba E) a) – probă scrisă – Limba şi literatura română
- 24 martie 2026 Proba E) c) – probă scrisă – proba obligatorie a profilului
- 25 martie 2026 Proba E) d) – probă scrisă – proba la alegere a profilului şi specializării
- 26 martie 2026 Proba E) b) – probă scrisă – Limba şi literatura maternă
- 16 aprilie 2026 Comunicarea rezultatelor
Calendar Evaluarea Națională 2026
Potrivit ordinului de ministru, Evaluarea Națională din anul 2026 va fi susținută de către absolvenții elevilor de clasa a VIII-a după următorul calendar:
- 8 - 12 iunie 2026: Înscrierea la evaluarea națională
- 12 iunie 2026: Încheierea cursurilor pentru clasa a VIII-a
- 22 iunie 2026: Limba și literatura română - probă scrisă
- 24 iunie 2026: Matematica - probă scrisă
- 26 iunie 2026: Limba și literatura maternă - probă scrisă
- 2 iulie 2026: Afișarea rezultatelor inițiale (până la ora 12,00), vizualizarea
lucrărilor scrise și depunerea contestațiilor (în intervalul orar
14,00-18,00) - 3 - 4 iulie 2026: Vizualizarea lucrărilor scrise și depunerea contestațiilor
- 5 iulie - 8 iulie 2026: Soluționarea contestațiilor
- 9 iulie 2026: Afișarea rezultatelor finale după soluționarea contestațiilor
Ministerul Educației transmite prin documentul emis că la solicitarea comisiilor județene/comisiei municipiului București de organizare a evaluării naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a sau din proprie inițiativă, Comisia Naţională de Organizare a Evaluării Naționale poate aproba, în situaţii excepţionale, prelungirea/reducerea perioadelor de evaluare/reevaluare a lucrărilor scrise ori de afişare a rezultatelor.
Ordinul complet privind organizarea şi desfăşurarea evaluării naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a în anul şcolar 2025 - 2026 poate fi consultat AICI.
Simulare Evaluarea Națională 2026
Calendarul de desfăşurare a simulării evaluării naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a,
în anul şcolar 2025 – 2026:
- 16 martie 2026 Limba și literatura română - proba scrisă
- 17 martie 2026 Matematică – proba scrisă
- 18 martie 2026 Limba și literatura maternă – proba scrisă
- 30 martie 2026 Comunicarea rezultatelor
