„Creșterea normei didactice lovește cel mai tare în profesorii tineri, în suplinitori, în cei care ar trebui să fie pregătiți în câțiva ani să ne ia locul. Ori acest guvern nu conștientizează faptul că în șapte ani, în medie, un număr foarte mare de profesori în vârstă, cu experiență, vor ieși la pensie. E adevărat, pentru că vorbim despre acei decreței. Și atunci ce vei face cu învățământul, dacă ies oamenii la pensie și tu nu pregătești tinerii care să le ia locul? Acesta este unul dintre neajunsurile măsurii. Pe lângă faptul că e ceva pripit, tare am impresia că măsurile pe care le-au luat școlile în momentul de față, pentru a asigura cele 20 de ore unora dintre profesori, să zicem că funcționează anul acesta, dar la anul s-ar putea să nu mai funcționeze”, a spus cadrul didactic într-un dialog cu Wall-Street.ro.
Legea 141/2025 aduce modificări importante în ceea ce privește norma didactică din învățământul preuniversitar. Începând cu anul școlar 2025–2026, numărul de ore de predare crește pentru mai multe categorii de cadre didactice, potrivit actului normativ publicat în Monitorul Oficial pe 25 iulie.
Documentul schimbă aproape toate prevederile referitoare la norma profesorilor din Legea 198/2023 și introduce o normă de 20 de ore pe săptămână pentru profesorii de gimnaziu și liceu. În cazul profesorilor cu grad didactic I sau al celor cu titlul de profesor emerit, care au și rol de mentori, norma va fi de 18 ore pe săptămână.
Potrivit edupedu.ro, aceasta este prima majorare a normei didactice din 1995, când, prin Legea Statutului cadrelor didactice (adoptată separat la doi ani după legea învățământului), a fost stabilită norma de 18 ore pentru cadrele didactice din preuniversitar.
Creșterea normei didactice cu două ore reprezintă măsura care afectează cel mai grav profesorii din preuniversitar. În multe școli, cadrele didactice titulare riscă să intre în restrângere de activitate, iar suplinitorii calificați ar putea să nu mai găsească un post disponibil. Pentru titulari, există pericolul real de a nu mai beneficia de salarii întregi, întrucât va fi dificil să li se asigure norma completă de 20 de ore.
Premierul Ilie Bolojan a declarat, în prima zi de școală, că măsurile adoptate de guvern aduc economii echivalente cu aproximativ 10% din bugetul alocat educației. „Vom prezenta cifrele exacte peste o lună”, a precizat șeful Executivului.
Eu nu consider că impactul bugetar este cel pe care ei l-au scontat. O să vedem, dar trebuie spus că din cauza aceasta o să plece foarte mulți oameni din sistem. Acum, la momentul acesta, pleacă cei tineri. Și dacă pleacă cei tineri, ei nu se mai întorc. Și de aceea, în câțiva ani nu vor avea cu ce să înlocuiască acești oameni care au plecat și care s-ar fi putut forma. Va exista, probabil, un decalaj.
prof. matematică Ovidiu Trofin, Colegiul Național Ferdinand I Bacău
„Învățământul de acum este mai centralizat decât pe vremea lui Ceaușescu”
Profesorul Ovidiu Trofin constată faptul că aceste măsuri de austeritate adoptate de Guvernul Bolojan contribuie la o și mai mare centralizare a sistemului de învățământ preuniversitar și reclamă „intervențiile brutale de sus”, similare cu perioada de dinainte de ’89 sau chiar mai accentuate. Măsurile au fost justificate de Guvern prin necesitatea de a reduce presiunea asupra bugetului de stat, însă în sistemul de educație sunt percepute drept un pas înapoi față de promisiunile făcute înainte de alegerile din 2024.
„În momentul de față, mi se pare că învățământul este mai centralizat decât pe vremea lui Ceaușescu. Politica aceasta a intervenției brutale de sus, mie mi se pare că strică lucrurile. Au trâmbițat niște chestiuni, după care au renunțat la ele (...) Noi suntem în situația unor antrenori care trebuie să fixeze niște repere de performanță pentru copii. În momentul în care permanent acele repere de performanță sunt reduse, noi nu ne putem aștepta la performanțe. Trecerea la module și renunțarea la evaluările acelea la teze (care erau extraordinar de bune) au fost măsuri proaste”, adaugă cadrul didactic.
Problema se adâncește în mediul rural, acolo unde măsurile de comasare a școlilor și extinderea predării simultane riscă să accentueze decalajele educaționale. Elevii din sate sunt deja dezavantajați, iar prin comasări și învățământ simultan vor fi loviți și mai tare.
„Mi se pare că prin măsurile acestea pe care le-au propus ei (comasări de școli, învățământ simultan) iarăși sunt loviți copiii din mediul rural. Este un dezastru (...) Oricum noi nu vom mai avea în curând copii în mediul rural pentru că toate măsurile economice care s-au luat au îndepărtat tineretul din sate. La sate nu mai sunt tineri, dacă nu mai sunt tineri, nu mai sunt copii. Să nu ne așteptăm să meargă învățământul bine în momentul în care economia și nivelul general de trai din România e slab. Deci, asta mi se pare o utopie pe care o tot promovează acești politicieni. Vai, vom avea un învățământ de top. Nu poți avea un învățământ de top dacă economic tu stai prost”, a concluzionat profesorul Ovidiu Trofin.
