„România nu poate rămâne la periferia transformării digitale. Investiția în digitalizare este, în primul rând, o investiție în elevi și în șansa lor de a fi pregătiți pentru meseriile viitorului și pentru o economie puternică pe plan european.”, declară Robert Berza, Director Executiv Edge Institute, un think tank dedicat promovării digitalizării și creșterii competitivității economice.
Ca parte din transformarea digitală a școlii românești, profesorii ar trebui să fie îndrumați să predea și lecții despre viitor, nu doar despre trecut.
„Cred că ar trebui să predăm, pe lângă trecut, și viitorul. E foarte important să învățăm istorie, pentru că de acolo ne definim ce suntem și cum am ajuns astăzi, dar este foarte important să predăm și viitorul”, a declarat Diana Stafie, fondator Future Station și membru board Edge Institute.
Care este nivelul actual al digitalizării în România
La nivel general, percepția românilor asupra digitalizării este din ce în ce mai pozitivă: 70% o consideră un lucru bun în 2025, în creștere față de 63% în 2024.
„Bucureștenii sunt cei mai aprigi judecători ai digitalizării. Bucureștiul dorește digitalizarea mai mult decât restul României”, a spus Robert Berza, Director Executiv Edge Institute.
Românii consideră că țara se află la un nivel mediu de digitalizare, cu un scor de 3,6 din 5, în ușoară creștere față de 2024. Calitatea internetului și digitalizarea firmelor private sunt pilonii cei mai bine evaluați (4/5 și respectiv 3,9/5), în timp ce digitalizarea instituțiilor statului și nivelul general al cunoștințelor digitale primesc scoruri mai reduse (3,5/5).
Analiza pe segmente arată că tinerii din Generația Z evaluează digitalizarea mai ridicat decât generațiile mature; după gradul de urbanizare, orașele peste 200.000 de locuitori au scorul cel mai mare (3,8/5), ruralul este la 3,6/5, iar Bucureștiul este sub medie, cu 3,3/5.
Prezența copiilor în gospodării crește competențele digitale a adulților
Românii își evaluează cunoștințele digitale la un nivel mediu, cu un scor personal de 3,6/5. Elevii sunt considerați cei mai bine pregătiți din punct de vedere digital (3,9/5), urmați de profesori (3,7/5), în timp ce părinții sunt percepuți ca având cel mai scăzut nivel (3,4/5).
Potrivit studiului, prezența copiilor sub 18 ani în gospodărie stimulează creșterea competențelor digitale ale adulților, aceștia autoevaluându-se la un nivel semnificativ mai ridicat decât adulții care nu au copii.
În România, internetul este utilizat în medie trei ore pe zi, iar peste jumătate dintre respondenți se încadrează în categoria celor care utilizează cel mai frecvent internetul (cel puțin 3 ore zilnic). Smartphone-ul este dispozitivul dominant, prezent în 9 din 10 gospodării, iar copiii au acces tot mai frecvent la tehnologie, în special la smartphone și tabletă.
Cum arată școala în ziua de astăzi
Percepția generală asupra școlii este modestă: nota medie acordată este de 6,7 pe o scară de la 1 la 10. Detaliat, 74% dintre români îi acordă note între 5 și 8, doar 14% oferă scoruri de 9–10, iar 12% o evaluează sub 5. Aceste rezultate se suprapun aproape perfect cu percepția privind nivelul de digitalizare al școlilor.
Potrivit studiului, principala caracteristică a școlii de azi este legată de învățarea prin memorare și pregătirea pentru examene, într-un context în care profesorii sunt adesea suprasolicitați, iar nevoia de a dezvolta abilități digitale, muncă în echipă și comunicare devine tot mai accentuată.
În relația actuală cu unitățile de învățământ, părinții și elevii declară un nivel moderat de satisfacție: procesul de înscriere și comunicarea cu școala funcționează relativ bine, însă monitorizarea progresului și utilizarea platformelor digitale rămân puncte slabe.
Realitatea actuală arată că elevii și studenții petrec foarte mult timp în online, motiv pentru care materiile și programele școlare trebuie adaptate în consecință, susțin realizatorii studiului.
„Cred că primul lucru pe care ar trebui să îl învețe un profesor este că media este ca aerul. Trebuie să-și dea seama că media este mult mai mult decât cred ei și că lumea digitală le influențează studenților și elevilor lumea din offline. Profesorii ar trebui să înțeleagă că deciziile pe care elevii le iau, le iau și pentru că au aflat anumite lucruri în social media”, a declarat Cristina Lupu, Director Executiv la Centrul pentru Jurnalism Independent.
Cu toate acestea, digitalizarea poate veni și cu dezavantaje. AI-ul este tot mai utilizat de către studenți și elevi, iar Cristina Lupu este de părere că modul în care este folosită inteligența artificială astăzi lovește în gândirea critică a omului.
„Elevii pot considera că AI-ul este acel cineva care vorbește frumos sau este cel care nu îi judecă. În acest context, profesorii trebuie să le explice copiilor ce înseamnă AI și cum să-l folosească ca un instrument pentru a crește gândirea critică”, a mai spus Cristina Lupu.
Cum văd românii școala în 2030
Studiul arată că până în 2030, respondenții se așteaptă ca școala să își schimbe radical metodele de învățare. Flexibilitatea programei și adaptarea conținutului la nevoile fiecărui elev sunt considerate esențiale, iar tehnologia digitală devine catalizatorul acestei transformări. Materialele tradiționale vor fi înlocuite treptat de resurse digitale, iar ritmurile de predare vor fi adaptate individual. Metodele de învățare vor deveni mai flexibile și interactive, îmbinând lucrul în echipă cu teme individuale realizate acasă. Platformele digitale și realitatea augmentată sunt văzute ca instrumente de bază, iar temele vor fi rezolvate în mediul digital, nu pe hârtie, o schimbare profundă a felului în care elevii vor învăța și profesorii vor preda.
În plus, dezvoltarea competențelor digitale ale elevilor și reducerea poverii birocratice a profesorilor sunt considerate priorități pentru viitor, în timp ce rolul școlii de a pregăti pentru carieră, de a stimula munca în echipă și comunicarea rămâne neschimbat. Potrivit studiului, 61% dintre români cred că viitorul educației va fi mai degrabă digitalizat decât clasic.
Privind spre viitor, respondenții își doresc școli mai bine echipate, cu table interactive, calculatoare și tablete pentru elevi, considerate condiții de bază pentru o educație adaptată erei digitale.
Care este atitudinea față de intensificarea digitalizării
Românii privesc cu optimism o creștere a utilizării tehnologiei digitale în școli: 72% cred că aceasta ar fi benefică, iar 64% consideră pozitivă folosirea zilnică a dispozitivelor digitale de către elevi. Totodată, 70% susțin obligativitatea platformelor digitale pentru teme și evaluări.
Impactul asupra calității vieții este resimțit în toate categoriile: 76% dintre elevi, 73% dintre profesori și 59% dintre părinți afirmă că digitalizarea le-ar face viața mai ușoară.
Barierele digitalizării
Studiul evidențiază o serie de obstacole care încetinesc digitalizarea școlilor. Printre cele mai menționate se numără: dependența de dispozitive (35%), elevii distrași de obiectivele educaționale (33%), lipsa dotărilor (33%), reducerea interacțiunii directe (32%), factorul politic (32%), costurile suplimentare pentru părinți (28%), precum și lipsa de pregătire a profesorilor (27%). O barieră importantă este și îngrijorarea legată de siguranța copiilor în mediul digital – cyberbullying și furt de date personale.
Cine ar trebui să preia inițiativa?
Aproape jumătate dintre respondenți (48%) consideră că Ministrul Educației ar trebui să conducă procesul de digitalizare. Inspectoratele școlare (38%) și unitățile de învățământ (34%) sunt văzute ca actori secundari importanți, în timp ce companiile private sau ONG-urile au o influență percepută mult mai redusă.
Care sunt avantajele și dezavantajele digitalizării în educație?
Românii privesc inteligența artificială ca pe o oportunitate în educație. Printre beneficiile menționate se află: alternative mai ieftine la meditații (43%), platforme cu feedback automatizat (43%) și aplicații gamificate pentru învățare (42%). Alte avantaje sunt bibliotecile digitale și simulările virtuale pentru concepte complexe.
Pe de altă parte, principala teamă este pierderea contactului uman și a relației directe dintre elevi și profesori. Alte îngrijorări includ presiunea psihologică asupra elevilor și riscul unor recomandări superficiale. În mod surprinzător, românii nu se tem că inteligența artificială ar putea elimina locurile de muncă ale profesorilor.
Studiul “Digitalizarea educației în România” a fost realizat prin interviuri față în față la domiciliul respondenților, folosind un pas statistic de selecție a respondenților. Baza a fost de 1500 respondenți - național reprezentativ urban/rural construit pe cote: vârstă și gen intersectate, regiune, grad de urbanizare, activ/inactiv, angajat la stat/privat, ocupație (white collars/blue collars). Datele au fost colectate în iulie 2025 și lungimea chestionarului a fost de 25 de minute.
