Curajul de a vorbi despre bani
Subiectul salariilor transparente revine an de an în discuțiile publice, dar 2026 nu va fi, cel mai probabil, anul în care România va face pasul decisiv spre o lege reală a transparenței salariale. Deși directivele europene există, iar termenul de implementare se apropie, puține companii sunt pregătite, iar și mai puține par dispuse să își asume public acest exercițiu de onestitate.
În teorie, transparența ar trebui să aducă echitate, încredere și loialitate în organizații. În practică, însă, multe companii se tem că o astfel de deschidere ar provoca tensiuni interne, ar scoate la iveală diferențe greu de justificat și ar crea presiune pe bugetele salariale.
Adevărul este că România nu suferă de lipsă de reglementări, ci de lipsă de curaj. Managerii preferă să amâne discuția despre diferențele salariale, sperând că oamenii nu vor compara prea mult, iar angajații acceptă de multe ori tăcerea ca pe o normalitate. Însă generațiile tinere nu mai gândesc așa: ele vor claritate, corectitudine și vor să știe dacă munca lor este apreciată la adevărata valoare.
Ce spun studiile internaționale
Mai multe cercetări europene, dar și din România, arată că transparența salarială are potențial real de transformare, dar doar dacă este gestionată cu discernământ. La nivel european, femeile câștigă, în medie, cu 12,7 % mai puțin pe oră decât bărbații, un decalaj care persistă de mai mulți ani. În același timp, un studiu al Conference Board arată că doar 39% dintre marile companii din Europa au planuri concrete de aliniere la noile cerințe până în 2026.
Directiva europeană (EU 2023/970) impune statelor membre să adopte măsuri clare:
- Obligația de a include intervalul salarial în anunțurile de job;
- Interdicția de a solicita istoricul salarial al candidaților;
- Dreptul salariaților de a cere comparații salariale cu colegii de același nivel.
Țări precum Polonia și Spania au început deja implementarea acestor prevederi, impunând transparență în recrutare. În SUA, o măsură similară a dus la o creștere medie de 3,6 % a salariilor afișate, semn că transparența forțează piața să se corecteze.
Totuși, un studiu publicat în Harvard Business Review avertizează că transparența totală poate aduce și efecte adverse: comparații inutile, tensiuni între colegi și presiuni pentru renegocieri constante.
România: între discreție și necesitatea schimbării
În România, salariile sunt în continuare considerate informații confidențiale. Dar acest lucru se va schimba: până în iunie 2026, țara noastră trebuie să transpună directiva europeană privind transparența salarială.
Conform studiului PwC România – PayWell 2024, diferențele salariale de gen sunt încă semnificative:
- Bărbații primesc bonusuri cu 19 % mai mari decât femeile;
- 75 % dintre femei sunt în zona de venituri mici;
- Cele mai mari decalaje apar în sectorul bancar (30 %), farmaceutic (16 %) și retail (15 %).
Deși statisticile Eurostat arată că România are una dintre cele mai mici diferențe salariale brute de gen din UE (circa 3,3 %), cifra nu include bonusurile și beneficiile. În realitate, decalajele sunt mai mari, iar lipsa transparenței le ascunde sub un strat de conveniență.
Companiile se confruntă cu o dublă provocare:
- Legală – adaptarea grilelor salariale și a sistemelor de audit intern;
- Culturală – normalizarea discuțiilor despre remunerație și echitate.
Transparența nu înseamnă expunere
Transparența nu presupune să publici toate grilele salariale pe pereți. Ea înseamnă să construiești o cultură organizațională în care oamenii înțeleg ce se recompensează, care sunt criteriile de creștere și cum se raportează performanța la plată.
România are nevoie de o transparență explicativă, nu doar numerică, una care oferă sens, criterii și predictibilitate. România va ajunge, inevitabil, la o formă de transparență salarială. Poate nu în 2026, dar direcția este clară. Întrebarea nu mai este dacă, ci cum.
Companiile care aleg să comunice deschis, chiar și gradual, vor câștiga încrederea și loialitatea oamenilor. Iar într-o piață în care talentele pleacă ușor, încrederea rămâne cel mai valoros salariu.
