Aproape jumătate (46%) dintre părinții plecați la muncă în străinătate își motivează decizia invocând salariul insuficient pentru familie, în vreme ce 28% afirmă că motivul este îmbunătățirea situației financiare a familiei, 9% faptul că au rămas fără un loc de muncă în România, 5% motive legate de construirea/renovarea/extinderea unei case, iar 3% un plus financiar necesar studiilor copiilor.
O diferență semnificativă între femei și bărbați este ponderea dublă în rândul femeilor (10% vs. 5% în rândul bărbaților) care declară că nu și-au găsit loc de muncă în România, ceea ce evidențiază nevoia de locuri de muncă pentru femeile cu educație medie și elementară, arată datele unui studiu european realizat de Salvați Copiii România.
Ce i-ar face pe părinți să se întoarcă mai repede înapoi în România, la familie
82% dintre părinți au intenția de a renunța la munca în străinătate în următorii ani. Motivele care i-ar convinge să renunțe mai repede la munca în străinătate sunt legate de locuri de muncă mai bine plătite în România, menționate de 75% dintre părinți, taxe mai mici de plătit, menționate de 51% dintre părinți, eventuale probleme familiale în cazul a 46% dintre părinți, infrastructura de sănătate mai bună, 41% din părinți. Urmează serviciile publice de mai bună calitate (40%), infrastructura de educație pentru copii mai bună (37%), să se simtă în siguranță în țară (22%), înaintarea în vârstă (12%).
Părinții din eșantion sunt plecați în medie de șase ani, atât mamele cât și tații, iar 67% dintre tații care au participat la sondaj și 75% dintre mame sunt plecate de mai mult de trei ani. Mai mult de jumătate din părinții cu copii în țară lipsesc o treime din copilăria acestora, în special vârsta educației primare mici și a preadolescenței. Mai mult, 41% dintre părinții plecați la muncă în străinătate au mai mult de 6 ani de când muncesc în afara țării (aproape 20% din vechimea legală în muncă).
Principalele ocupații ale părinților incluși în studiu sunt, în cazul taților, de lucrător în construcții (50%), lucrător agricol (12%), șofer (8%), ospătar (5%), iar în cazul mamelor de îngrijitoare vârstnici (17%), menajeră (17%), lucrător agricol (15%), casier (10%).
În ceea ce privește relația cu copiii rămași în țară, 41% dintre părinții plecați la muncă în străinătate consideră că în relația cu copilul le lipsește cel mai mult timpul petrecut împreună, 33% momentele importante din viața copilului, 21% dragostea copilului, iar 6% comunicarea cu copilul.
Părinții se integrează prea puțin în țările în care pleacă la muncă. Resimt foarte puternic dorul pentru copiii rămași în țară
- 48% dintre tați declară că nu resimt stări de disconfort psihologic. Doar 17% dintre mame afirmă același lucru.
- Singurătatea (57%) și tristețea (51%) caracterizează majoritatea mamelor plecate la muncă în străinătate.
- Sentimentul că nu pot face față situației din țara de destinație este resimțit de mame (30%) de trei ori mai acut decât de tați (11%).
- Cu toate acestea, doar între 8-10% dintre părinții plecați la muncă în străinătate declară că au consultat un psiholog. Ponderea este de aproape cinci ori mai mare în rândul femeilor (14%) decât în rândul bărbaților (3%).
- 91% dintre respondenții la studiu consideră că menținerea legăturii emoționale cu copilul/copiii din România reprezintă principala provocare pe care o întâmpină ca părinte aflat la muncă peste hotare.
- 83% dintre părinți menționează probleme de integrare culturală și adaptare în țara de rezidență, iar 26% comunicarea cu instituțiile din România (școala/grădinița copilului, primărie, instituții fiscale etc.).
- Principalele lipsuri pe care le au în țara de destinație din punct de vedere emoțional sunt legate de lipsa copilului/copiilor, pentru 94% dintre părinți, lipsa familiei, pentru 80% dintre părinți, sprijinul din partea României, pentru 55% dintre ei, sprijinul din partea țării de destinație, menționat de 40% din ei și lipsa prietenilor, menționată de 22%.
Fenomenul copiilor rămași în țară, în vreme ce părinții lor sunt nevoiți să muncească în străinătate este unul cu multiple fațete și cu consecințe atât psiho-emoționale, cât și sociale. Cei mai mulți părinți pleacă pentru că în țară simt că nu au de ales, pentru a-și putea ține copiii în siguranță socio-economică și pentru a putea susține educația copiilor.
Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Salvați Copiii România
Studiul a fost realizat în cadrul proiectului Sună-i zilnic! – Conexiune dincolo de granițe, implementat de Organizația Salvați Copiii, cu finanțare de la Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, în perioada iulie-octombrie 2025, destinat părinților români care muncesc în străinătate.
