Țara noastră a avut un contingent de 100.000 de lucrători non-UE, stabilit pentru 2025, însă confederația patronală IMM România solicită o creștere a personalului nou admis pe teritoriul în următorul an. IMM România susține propunerea Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă (PIFM) cu privire la necesitatea majorării contingentului de lucrători străini pentru anul 2026 la 150.000 de noi avize de muncă.
„Această poziție reflectă realitățile actuale ale pieței muncii din România și răspunde nevoii acute de forță de muncă resimțite în numeroase domenii economice: construcții, HoReCa, transporturi, agricultură și servicii”, spune reprezentanții IMM România.
Reamintim că în decursul acestui an, cererea reală de forță de muncă non-UE a depășit limita impusă de contingent. Practic, potrivit datelor furnizate de Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI), peste 230.000 de cereri de avize de angajare au fost depuse până în luna octombrie, aproape triplu față de limita stabilită prin hotărâre de guvern. Mai mult, până în luna octombrie 2025, IGI a emis 78.016 avize de muncă, restul cererilor fiind în așteptare din lipsă de contingent sau din cauza întârzierilor generate de reanalizarea dosarelor respinse la începutul anului.
Confederația subliniază că un contingent mai mare de avize de muncă nu reprezintă doar o măsură necesară pentru acoperirea deficitului de forță de muncă, ci și o decizie care menține activ nivelul investițiilor, competitivitatea economică și sustenabilitatea sistemului fiscal și de pensii.
„IMM România sprijină simplificarea și digitalizarea procedurilor administrative pentru emiterea avizelor și vizelor de muncă, astfel încât să se reducă durata procesării și să se evite pierderea forței de muncă către alte state și își reafirmă angajamentul său de a sprijini măsuri pragmatice care contribuie la stabilitatea și dezvoltarea mediului de afaceri, precum și la integrarea sustenabilă a lucrătorilor străini în economia românească”, au mai transmis cei de la IMM România.
Potrivit PIFM, este esențial ca procesul de recrutare internațională să devină mai eficient și mai predictibil. „Considerăm că flexibilitatea este cheia. Dacă ajungem în situația în care suntem în pană de contingent, cea mai bună soluție este existența unui mecanism de rezervă care să poată fi activat rapid, fără a mai fi nevoie de o nouă hotărâre de guvern. De asemenea, digitalizarea completă a proceselor, extinderea acordurilor bilaterale și creșterea capacității administrative a instituțiilor implicate sunt pași esențiali pentru fluidizarea procedurilor și reducerea timpilor de așteptare”, a explicat Elena Panțiru.
