Un studiu realizat de CFA România arată că listarea la bursă a companiilor de stat, chiar dacă nu este un panaceu, reprezintă totuși un instrument esențial pentru creșterea performanței, transparenței și eficienței în sectorul public. Efectele pozitive sunt documentate, măsurabile și deja vizibile în România, Hidroelectrica fiind cel mai concludent și recent exemplu.
”Doar din vânzarea unor pachete suplimentare la primele patru cele mai mari companii de stat deja listate la Bursa de Valori București s-ar putea obține între 10 și 15 miliarde de lei. Dacă facem un calcul, vom vedea că această sumă este mai mare decât cea obținută de pe urma majorării TVA cu 2%. Acest încasări ar ajuta la reducerea deficitului bugetar pe termen scurt”, a declarat Dragoș Cabat, coordonatorul studiului.
Statul nu a mai listat o companie nouă la bursă de mai bine de 10 ani, de la IPO-ul Electrica din 2014. Hidroelectrica a fost listată la bursă în iulie 2024, însă ”meritul” IPO-ului aparține aproape în totalitate Fondul Proprietatea, compania care a vândut acțiunile din IPO.
”De ce listările companiilor de stat au fost tărăgănate? Pentru că nu a existat voință politică. De ce nu a existat? Pentru că acolo, după cum știm, consiliile de administrație din companii sunt puse politic și sunt niște surse extraordinare de venituri pentru persoanele care ocupă posturile și atunci este foarte greu să schimbi acest lucru, așa cum este greu și să reduci cheltuielile publice din administrația centrală sau locală”, consideră Dragoș Cabat.
Dacă nu listăm companii acum, în perioada de criză, atunci când? Altă dată va fi și mai puțină voință politică.
Dragoș Cabat, CFA România
”Foame” de noi companii pe bursă. Ar cumpăra fondurile de pensii găurile negre ale economiei?
Circa 40% din acțiunile liber tranzacționabile (free-float) pe Bursa de Valori București (BVB) se află în portofoliile fondurilor de pensii private obligatorii (Pilon II). Acestea sunt mereu în căutare de noi opțiuni de investiție pe bursa românească și au avertizat în repetate rânduri că în lipsa unor IPO-uri majore vor fi nevoite să plaseze în curând o parte din bani pe burse străine.
”Fondurile de pensii încă au un buffer semnificativ pentru a-și mări deținerile (n.red. pe BVB). Limitele legale sunt încă departe. Dacă ar fi scos la vânzare, în două săptămâni ar putea să fie absorbit un pachet de 5% din acțiunile Hidroelectrica (n.red. cu o valoare estimată de 2,7 miliarde lei)”, a declarat Cosmin Paraschiv, membru în Consiliul Director CFA și manager de portofoliu la NN Pensii, cel mai mare administrator de pensii private obligatorii din țară.
În anul 2025, Guvernul a prezentat o analiză a portofoliului de întreprinderi publice, relevând că doar câteva companii de stat generează majoritatea covârșitoare a profiturilor, în timp ce multe altele acumulează pierderi și suferă la capitolul transparență. Astfel, șapte companii (de exemplu, CFR Infrastructură, CFR Marfă, Metrorex ș.a. – niciuna listată) au generat împreună pierderi de peste 2 miliarde de lei anual, în timp ce aproape 46% din profitul total al întreprinderilor publice provenea de la o singură companie – Hidroelectrica, cel mai profitabil producător de energie listat la Bursă.
Reprezentanții CFA spun că societățile de stat care generează mari pierderi nu ar putea fi candidați la o listare la bursă pe termen scurt, însă dacă acestea ar prezenta o strategie de revenire pe profit, precum și o profesionalizare a managementului, fondurile de pensii ar putea fi interesate să cumpere pachete de acțiuni.
”În investiții se spune ‘it’s not what you buy, it’s what you pay’. Orice companie poate să fie atractivă, însă depinde la ce nivel o cumperi. Fiecare investitor își face calcule de la caz la caz: dacă există potențial de a întoarce acea companie pe profit în următorii ani, atunci nu cred că este un motiv de excludere totală. Investitorii instituționali vor randamente. Dacă există oportunitatea de a cumpăra un activ la preț bun și cu perspective de creștere în viitor, atunci eu nu cred că multă lume ‘va sta pe bară’”, menționează Cosmin Paraschiv.
CFA: Avantajele și dezavantajele listării la bursă a companiilor de stat
Multe companii de stat românești sunt profitabile, dar subperformante din cauza birocrației, lipsei de investiții și managementului politic, consideră analiștii CFA. În aceste condiții, listarea forțează profesionalizarea managementului și atrage capital privat. Analiștii CFA au listat opt avantaje majore care ar trebui să determine statul să aducă noi companii la bursă, sau să vândă pachete suplimentare de acțiuni la companiile deja listate.
- Creșterea profitabilității companiilor de stat.
- Obținerea de venituri suplimentare din taxe și dividende la Bugetul de Stat.
- Atragerea de investiții din sectorul privat prin emisiune de capital și/sau obligațiuni listate pe piața de capital.
- Utilizarea Fondurilor Private de Pensii ca finanțator cheie al sectorului public.
- Transparentizarea actului de management.
- Monitorizarea superioară a evoluției companiilor de stat cu ajutorul investitorilor instituționali privați.
- Îmbunătățirea principiilor de guvernanță corporativă în companiile de stat.
- Îmbunătățirea lichiditatii și capitalizării pieței de capital din România.
De asemenea, CFA a identificat și trei posibile dezavantaje care ar putea să fie atribuite listării la bursă a unei companii de stat. Reprezentanții Asociației subliniază însă că aceste sunt fie elemente normale pe orice bursă din lume, fie sunt mai degrabă pseudo-probleme.
O astfel de pseudo-problema adesea adusă în discuție în spațiul public este limitarea puterii de decizie a instituțiilor statului român ca unic acționar în companiile listate.
”Aceasta este o pseudo-problemă, având în vedere că listarea unor pachete minoritare de acțiuni nu va reduce, în mod efectiv, puterea de decizie a statului ca acționar majoritar în companiile pe care le deține. Cu toate acestea, după listare, statul va trebui să se supună regulilor pieței de capital, care sunt în concordanță cu cele ale OECD, precum și cu regulile predominante la nivelul statelor membre din cvasi-majoritatea țărilor UE”, se menționează în studiul CFA.
Alte două probleme aduse în discuție sunt dependența prețului acțiunilor de fluctuațiile pieței de capital și dependența prețului acțiunilor de condițiile economice din România și Uniunea Europeană.
Faptul că prețul acțiunilor companiilor listate este influențat în mod direct de condițiile macroeconomice interne, precum și de evoluțiile economice din Uniunea Europeană sau din lume, reprezintă însă o normalitate pe orice piață de capital dintr-un sistem capitalist funcțional.
”Acele influențe se produc oricum. Faptul că nu am avea pe bursă pachete de acțiuni care să ne cuantifice impactul pozitiv sau negativ este un minus. Noi avem de câștigat dacă de fiecare dată putem cuantifica când piața ne spune cât este un impact pozitiv sau negativ în valoarea companiei listată. Putem vede astfel dacă strategia noastră este în consonanță cu așteptările pieței sau în disonanță”, a concluzionat Remus Vulpescu, CEO BVB.
Studiul CFA a fost realizat de Adrian Codirlașu, Alexandra Smedoiu, Cosmin Paraschiv, Răzvan Szilagyi, Liviu Vidrașcu, Irina Răilean și Florentina Almăjanu. Studiul a fost coordonat de Dragoș Cabat.
